Preţul alimentelor va intra în competiţie cu cel al petrolului

▲ „Starea de sănătate“ a agriculturii europene se îmbunătăţeşte de la an la an, a apreciat raportorul european Lutz Goepel ▲ Cu toate acestea, demnitarul european semnalează, pe site-ul Parlamentului European, că alimentele vor înregistra preţuri foarte mari în următorii ani, principala cauză fiind folosirea unor plante în compoziţia biocombustibililor ▲

Agricultura europeană nu este un sector care excelează, însă în ultimii ani a beneficiat de impulsuri financiare solide, astfel că, potrivit raportorului Lutz Goepel, poate fi caracterizată ca „un pacient care arată mai bine“. „Fermierii au mai multă libertate în luarea de decizii. Ajutoarele financiare nu se mai dau în funcţie de producţie. Au fost introduse cerinţe noi, folositoare; ajutorul financiar este condiţionat de criterii de calitate şi beneficiarul este, astfel, societatea“, a apreciat Lutz Goepel. Deşi agricultura europeană se află pe un drum bun, ascendent, mai există o serie de probleme ce trebuie rezolvate prin implicarea directă a instituţiilor europene, spre exemplu găsirea unor soluţii care să asigure cetăţenii europeni de calitatea superioară şi conformă cu normele în vigoare a produselor importate din ţările terţe ale Uniunii. O altă problemă ridicată de raportorul european este aceea a neîncrederii consumatorilor vizavi de produsele de fermă ca urmare a problemelor apărute în cursul anului trecut, respectiv boala vacii nebune, carne putredă pe rafturile magazinelor, produse expirate etc.: „Deşi aceste probleme nu au fost cauzate de fermieri, ci de industria de procesare a cărnii, fermierii au fost cei care au avut de suferit“. În cazul unei agriculturi competitive, bazate pe profit şi nu pe subzistenţă, cum e cazul agriculturii româneşti, activitatea se realizează folosind utilaje de ultimă generaţie care necesită o manevrare din partea unor persoane competente, de cele mai multe ori, tineri. „Spre exemplu, în Germania de Est este foarte dificil să găseşti un loc de ucenic în agricultură, pentru că foarte mulţi tineri vor să lucreze în acest domeniu. Acest lucru se întâmplă şi din cauza dezvoltărilor tehnologice. Când trebuie să foloseşti o combină cu GPS ai nevoie de oameni care au rezultate bune la şcoală. Avem deci nevoie de oameni inteligenţi în agricultură“, este de părere Lutz Goepel. Cu toate acestea, în România situaţia nu se aliniază la trendul european, anume că, într-adevăr, foarte mulţi tineri din mediul rural lucrează în agricultură, însă fără a avea studii în domeniu şi, mai ales, fără a se axa pe profit înfiinţându-şi ferme pentru profit. Agricultura românească ar putea deveni una dintre cele mai competitive din Uniune în cazul în care autorităţile vor reuşi, printr-un lobby intens la nivelul fermierilor, să absoarbă toate cele 10 miliarde de euro reprezentând fonduri postaderare de la Uniunea Europeană. Hrana, o marfă preţioasă Deşi ani de zile, statele europene au înregistrat surplus de cereale iar preţurile erau oarecum stabile şi accesibile, nu mai târziu de câţiva ani alimentele vor înregistra preţuri record (grâul deja bate record după record la bursa americană). Cauza principală a fenomenului o reprezintă posibilitatea folosirii unor cereale, precum porumbul, în fabricaţia biocombustibililor. „Trebuie să garantăm securitatea hranei pentru populaţia noastră. Ani de zile am avut surplus de cereale şi stocuri de 17 milioane de tone. Nu mai avem aceste stocuri. Ca şi Statele Unite şi alte state, am oferit fermierilor opţiunea de a produce plante pentru energie. De aceea, culturile şi producţia de porumb nu mai sunt folosite, exclusiv, pentru alimentaţie. O să asistăm la creşterea preţurilor produselor alimentare odată cu creşterea preţului petrolului. Hrana va deveni o marfă preţioasă“, a mai subliniat raportorul. (Oana Nistor)