Preţurile în creştere îi alarmează pe europeni

Creşterea preţurilor şi criza economică rămân principalele îngrijorări ale europenilor în anul 2009 - an în care se vor desfăşura alegerile pentru Parlamentul European. În acest context negativ, apartenenţa la Uniunea Europeană este percepută pozitiv de către majoritatea europenilor - se arată într-un sondaj Eurobarometru publicat luna trecută, conform unui raport al Parlamentului European. Un studiu al Comisiei Europene arată că puterea de cumpărare în noile state membre şi în ţările candidate este foarte scăzută, reprezentând numai 55% din media europeană. În aceste ţări, numărul persoanelor nevoite să renunţe uneori la bunuri considerate esenţiale (mai ales încălzire adecvată, haine noi şi concediu anual) este mult mai mare decât în restul Uniunii Europene.

Mulţi europeni cred că situaţia economică europeană şi sectorul locurilor de muncă se vor deteriora în următoarele 12 luni - arată un sondaj Eurobarometru publicat luna trecută. 71% dintre europeni sunt pesimişti în primul rând în ceea ce priveşte situaţia economiei pe plan global, economia la nivel european şi economiile naţionale fiind percepute mai optimist. Slovacii, olandezii, danezii şi finlandezii sunt mai optimişti în ceea ce priveşte situaţia economiei, la polul opus situându-se portughezii, maghiarii, grecii, francezii, irlandezii şi italienii. Slovacia, care a aderat la zona euro la 1 ianuarie 2009, este singura ţară în care opinia publică este mai optimistă decât în toamna anului 2007 în ceea ce priveşte economia naţională. În ciuda situaţiei economice precare, europenii rămân optimişti în ceea ce priveşte situaţia financiară personală (64%) şi sunt mulţumiţi de locul de muncă actual (56%), în ciuda faptului că rata şomajului este în creştere. Creşterea preţurilor îngrijorează europenii din 15 state În toamna anului 2008, inflaţia era îngrijorarea principală a cetăţenilor din 15 state membre ale UE. Peste jumătate dintre cetăţeni s-au arătat preocupaţi de aceasta în Austria (61%), Letonia (59%), Slovenia (57%), Bulgaria şi Lituania (56%). Situaţia economică este îngrijorarea principală în 9 state membre. Olanda este prima pe listă (64%), urmată de Grecia (51%) şi Estonia (50%). Alte probleme menţionate de cetăţeni au fost şomajul - în Spania (45%), sistemul de sănătate - în Polonia (43%), imigraţia - în Malta (48%) şi sistemele de pensii - în Bulgaria, Ungaria, Austria şi Slovenia. Numărul europenilor care consideră că apartenenţa la Uniunea Europeană este un lucru bun a crescut. 53% dintre cetăţeni sprijină Uniunea Europeană şi numai 15% consideră faptul că ţara lor face parte din Uniunea Europeană un lucru rău (cifrele variază în funcţie de naţionalitate). Majoritatea europenilor (56%) cred că ţara lor a profitat în urma aderării la UE, doar 31% fiind de altă părere. Excepţii sunt Ungaria - în care 51% dintre cei întrebaţi au spus că ţara lor nu a beneficiat în urma aderării la Uniunea Europeană - şi Regatul Unit şi Cipru - în care 46% au fost de aceeaşi părere. Percepţiile pozitive faţă de apartenenţa la UE au fost manifestate în Irlanda, Estonia, Slovacia, Danemarca şi Olanda, conform Parlamentului European. Diferenţele privind calitatea vieţii se menţin în Europa Un studiu privind calitatea vieţii în Europa scoate în evidenţă diferenţele semnificative existente de la o ţară la alta, conform Comisiei Europene. Studiul realizat de Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă (Eurofound), scoate în evidenţă existenţa unor disparităţi importante între vechile şi noile state membre ale UE, precum şi între nordul şi sudul Uniunii. Puterea de cumpărare în noile state membre şi în ţările candidate este foarte scăzută, reprezentând numai 55% din media europeană. În aceste ţări, numărul persoanelor nevoite să renunţe uneori la bunuri considerate esenţiale (mai ales încălzire adecvată, haine noi şi concediu anual) este mult mai mare decât în restul Uniunii Europene. Disparităţile se reflectă şi în condiţiile de locuit. În noile state membre, locuitorii sunt, în general, proprietarii caselor în care stau (faţă de 40% în statele membre vechi), însă starea acestora este mai precară. Astfel, în vreme ce 42% dintre români sunt nevoiţi să facă faţă stării deteriorate a locuinţelor, doar 9% dintre finlandezi se plâng din aceleaşi motive. În ceea ce priveşte accesul la asistenţă medicală, studiul arată existenţa unui deficit de echipamente medicale, în special în sudul Europei (cu excepţia Spaniei) şi în zonele rurale. În noile state membre, aproape jumătate din persoanele cele mai sărace au dificultăţi în a-şi plăti o consultaţie medicală, în timp ce în Europa de Vest această proporţie este de 31%. Problemele sunt agravate şi de îmbătrânirea populaţiei europene. În noile state membre, dar şi în Italia, Portugalia şi Grecia, nivelul de satisfacţie cu privire la calitatea vieţii este cel mai scăzut, în vreme ce locuitorii ţărilor nordice sunt cei mai mulţumiţi. În schimb, cetăţenii din noile state membre (cu excepţia bulgarilor şi maghiarilor) se declară mult mai optimişti în raport cu francezii, italienii şi portughezii. La nivelul UE, numărul optimiştilor a scăzut de la 64% (în anul 2003), la 55% în prezent, conform Comisiei Europene.