Prilej de întărire a credinţei şi împrospătare a evlaviei
Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ şi „Sfântul Mucenic Corneliu Sutaşul“ - Balta Albă din Protoieria II Capitală, în colaborare cu Agenţia de Pelerinaj Basilica Travel a Patriarhiei Române, a organizat marţi, 20 august, un pelerinaj la trei mănăstiri din jurul Bucureştiului.
Primul popas a fost la Mănăstirea Cernica, ctitoria lui Cernica Ştirbei, mare vornic al lui Mihai Viteazul şi al lui Radu Şerban. Aici, pelerinii au participat la Sfânta Liturghie şi s-au închinat la moaştele Sfântului Ierarh Calinic şi ale Sfântului Cuvios Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani, adăpostite în biserica ridicată în cinstea Marelui Mucenic Gheorghe de Sfântul Ierarh Calinic. În muzeul mănăstirii, credincioşii au admirat obiecte cu valoare de patrimoniu: Sfinte Evanghelii, Sfinte Vase, icoane, veşminte, cărţi vechi, picturi executate de Ion Ţuculescu şi Theodor Pallady. Pelerinii au vizitat, de asemenea, cimitirul mănăstirii, unde se află Biserica Sfântului Lazăr şi mormintele pleiadei de personalităţi bisericeşti, istorice şi culturale care odihnesc aici, precum: mitropolitul primat Nifon al Ungrovlahiei, mitropolitul primat Conon Donici, mitropolitul Gurie Grosu, episcopul Roman Stanciu, părintele profesor Dumitru Stăniloae, părintele Gala Galaction, academicianul Virgil Cândea, memorialistul creştin Ioan Ianolide, Pan Halippa, pictorul Ion Ţuculescu. Tot aici se odihneşte şi învăţătorul Alexie Ciobotea, tatăl Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, trecut la Domnul pe 25 septembrie 1999.
Pe ostrovul Sfântului Ierarh Nicolae se află biserica rezidită din temelii în timpul stăreţiei Sfântului Cuvios Gheorghe, ucenic al Sfântului Paisie Velicicovski de la Neamţ, şi Centrul social-cultural „Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica“, sfinţit de Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române la 27 septembrie 2008, cu prilejul împlinirii a 400 de ani de atestare documentară a Mănăstirii Cernica.
La Mănăstirea Căldăruşani, pelerinii s-au închinat moaştelor Sfântului Grigorie Dascălu, Mitropolitul Ţării Româneşti, aşezate în biserica mănăstirii, construită de domnitorul Matei Basarab în doar o sută de zile, în anul 1638. Au vizitat colecţia de obiecte bisericeşti a mănăstirii, fiind impresionaţi de frumuseţea icoanelor pictate de Nicolae Grigorescu, între 1854-1855, în perioada uceniciei la şcoala de pictură care funcţiona aici din 1778.
Drumul a continuat către comuna Grădiştea, unde, în satul Sitaru, pelerinii au poposit la mănăstirea ridicată în cinstea Sfântului Ierarh Nicolae, de marele vornic şi logofăt Papa Greceanu, străbunicul Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu.
Aşezământul a fost iniţial construit pe o moviliţă ce se afla pe insula din mijlocul apelor Ialomiţei, conform însemnărilor de călătorie ale patriarhului Macarie al Antiohiei, care a vizitat mănăstirea în anul 1656 şi a numit-o „Mănăstirea în apă“. Pictura bisericii a fost executată în tehnica fresco în anul 1752 de preotul Dima din Braşov şi ucenicii săi. „Pelerinajul este un eveniment spiritual pentru toţi cei care participă la el cu credinţă şi evlavie, cu dragoste de Dumnezeu şi de sfinţii Lui. În acest înţeles, pelerinajul poate fi un moment sau un prilej de înnoire şi de îmbogăţire sufletească pentru pelerini“, ne-a spus părintele paroh Vasile-Cristian Niţă.