Prima Liturghie după 60 de ani în biserica Palatului Cotroceni

Un articol de: Pr. Ciprian Bâra - 12 Octombrie 2009

Ieri, 11 octombrie 2009, a avut loc slujba Sfinţirii bisericii reconstruite, cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” şi „Sfinţii Mucenici Serghie şi Vah”, din incinta Palatului Cotroceni. La ceremonia sfinţirii bisericii, oficiată de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, de IPS Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh Patriarhal, precum şi de un ales sobor de preoţi şi diaconi, au participat domnul Traian Băsescu, preşedintele României, demnitari ai Statului român şi mulţi invitaţi.

Ieri, în Duminica a XXI-a după Rusalii, porţile Palatului Cotroceni au fost deschise pentru ierarhi, preoţi, autorităţi şi pentru toţi credincioşii care au dorit să participe la sfinţirea bisericii din incită, ca un gest de respect faţă de ctitori, faţă de memoria acestui loc încărcat de istorie şi poate chiar pentru faptul că astăzi „a înviat”, s-a înnoit, s-a sfinţit o biserică în care nu s-a mai săvârşit, din cauza diverselor vitregii ale timpului, Sfânta Liturghie de 60 de ani.

În această minunată zi de toamnă, biserica aflată în centrul ansamblului a primit haină nouă şi luminoasă, iar de acum se va săvârşi aici Sfânta Liturghie în duminici şi sărbători, pentru că prin grija şi din încredinţarea Părintelui Patriarh Daniel, părintele arhimandrit Irineu Dogaru a fost numit slujitorul acestui sfânt lăcaş.

„Pomeneşte, Doamne, pe toţi care s-au ostenit şi au contribuit la zidirea şi înfrumuseţarea acestui sfânt lăcaş”

Atmosfera de înaltă trăire spirituală ce alcătuia parcă o altă lume, o lume nepământeană, a fost deschisă de slujba Sfinţirii bisericii de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, IPS Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh Patriarhal, precum şi de un ales sobor de preoţi şi diaconi.

În timpul slujbei de Sfinţire, părintele arhimandrit Timotei Aioanei, Mare Ecleziarh al Catedralei patriarhale şi Exarh Cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a citit hrisovul de sfinţire a sfântului lăcaş, în care s-a arătat că biserica Mănăstirii Cotroceni, monument reprezentativ pentru cultura şi civilizaţia medievală românească, şi-a recăpătat înfăţişarea iniţială şi a fost sfinţită ca paraclis al Palatului Cotroceni în ziua de 11 octombrie 2009 de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un ales sobor de arhierei, preoţi şi diaconi, în urma eforturilor de reconstruire depuse de Fundaţia Cantacuziono, formată din membri ai familiei Cantacuzino, şi de Administraţia Prezidenţială. „Pomeneşte, Doamne, pe toţi care s-au ostenit şi au contribuit la zidirea şi înfrumuseţarea acestui sfânt lăcaş”, stă scris în hrisovul de sfinţire a bisericii.

Daruri sfinţitoare pentru biserică cu regim de paraclis al Palatului Cotroceni

La finalul slujbei de Sfinţire, PF Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învăţătură în care s-a evidenţiat că sfinţirea unei biserici este un eveniment mare şi sfânt, cu o semnificaţie spirituală deosebită. Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat înţelesurile teologice ale slujbei Sfinţirii şi importanţa prezenţei bisericii, ca spaţiu sacru al darurilor cereşti.

În încheierea cuvântului, Patriarhul României a înştiinţat în mod solemn pe toţi cei prezenţi că prin bunăvoinţa Înalt Preasfinţitului Irineu, Mitropolitul Olteniei, biserica nou sfinţită a primit în dar două părticele din moaştele Sfinţilor Mucenici Serghie şi Vah, care se păstrează în Catedrala mitropolitană din Craiova, iar racla în care au fost aşezate cele două fragmente de sfinte moaşte au fost oferite în dar de Patriarhia Română.

De asemenea, Părintele Patriarh Daniel a oferit în dar bisericii o cruce de binecuvântare şi o icoană a Sfântului Vasile cel Mare, Sfânta Scriptură şi Liturghierul, ediţia jubiliară 2008.

Domnul Traian Băsescu, preşedintele Românei, a oferit cu acest prilej Părintelui Patriarh o ediţie a celor Patru Sfinte Evanghelii, tipărită în mod special pentru acest moment solemn.

„Complexului Cotroceni îi lipsea simbolul credinţei”

Slujba de Sfinţire a fost urmată de oficierea Sfintei Liturghii, la finalul căreia, în faţa bisericii, preşedintele României a ţinut o scurtă alocuţiune prin care a subliniat că slujba de ieri a fost un moment important pentru Complexul Cotroceni, dar şi pentru istoria românilor. „Complexul Cotroceni este, prin toată istoria lui, locul în care s-a împletit cultura, credinţa în Dumnezeu şi puterea politică. De 60 de ani însă, Complexului Cotroceni îi lipsea una dintre componentele de bază ale puterii politice în România. Îi lipsea simbolul credinţei. De 60 de ani, aici, până astăzi nu s-a mai săvârşit o Liturghie”, a spus preşedintele României.

Refugiu pentru prigoniţii din diferite pricini

Prima atestare documentară a aşezărilor de la Cotroceni datează din anul 1598, iar ceva mai târziu, în anul 1660, satul Cotroceni, aşa cum era cunoscut în acele vremuri, a fost luat în stăpânire de Şerban Cantacuzino, iar la 1671, acesta îşi întregeşte proprietatea plătind 360 de galbeni fiilor lui Ghiorca Căpitanul, fostul stăpân al satului.

Pe partea cea mai înaltă a colinei, într-un luminiş al pădurii de odinioară, a fost aşezat schitul cu hramul „Sfinţii Mucenici Serghie şi Vah”, care a fost, de multe ori, loc de refugiu pentru prigoniţii din diferite pricini. Aici s-a retras şi Şerban Cantacuzino, împreună cu o mână de boieri, răsculaţi împotriva lui Gheorghe Duca.

Legendele vremii ne spun că aceştia au stat aici, în schitul Cotrocenilor, trei zile şi trei nopţi, timp în care Şerban Cantacuzino s-a rugat, a mulţumit şi a făgăduit înaintea icoanelor de aici că va ridica pe locul schitului salvator o nouă mănăstire.

Construcţia mănăstirii a început în 1679, în primul an de domnie a lui Şerban-Vodă.

Demolarea a fost hotărâtă în 1984

Mănăstirea a fost terminată în anul 1682 şi împodobită de domnitor şi de membrii familiei sale.

În lunga sa existenţă, mănăstirea a suferit de pe urma cutremurelor de la 1738 şi 1802 şi a incendiilor din 1718 şi 1787, fiind mereu reparată şi împodobită.

După cutremurul din 1940, biserica a fost reparată, iar după 1947, a fost definitiv închisă. Între anii 1950-1976, în acest ansamblu de clădiri a funcţionat Palatul Pionerilor.

În anul 1976, pionierii au fost mutaţi şi a început elaborarea unui proiect de restaurare şi extindere a întregului ansamblu în vederea transformării lui într-o nouă reşedinţă prezidenţială.

Un colectiv de arhitecţi, ingineri şi meşteri, coordonat de arhitectul Nicolae Vlădescu, a demarat această lucrare, însă, pentru construcţia ansamblului de la Cotroceni, cutremurul din 4 martie 1977 a avut efecte dezastruoase, nu atât pentru construcţiile incintelor, cât mai ales pentru biserica din centrul ansamblului. Biserica, neîngrijită timp de 30 de ani, a suferit avarii grave la acest cutremur.

S-au făcut lucrări de restaurare, extindere şi remodelare arhitecturală la toate clădirile ansamblului, mai puţin la biserică, a cărei demolare a fost hotărâtă în 1984. În afara obiectelor de cult, a iconostasului sculptat, de o mare valoare artistică, şi a unor elemente din piatră, prin grija specialiştilor s-a mai salvat la demolarea bisericii o suprafaţă de aproximativ 80 mp din fresca originală. Reconstrucţia ei a început după anul 2000.