Primăvara
Cât de întunecat și predispus la depresie era George Bacovia, până și pe el l-a fermecat și l-a umplut de energie primăvara, anotimp fascinant, marcat de renaștere, schimbări astronomice și fenomene naturale unice: o dată prin celebrele versuri „Verde crud, verde crud,/ Mugur alb, și roz și pur,/ Vis de-albastru și de-azur,/ Te mai văd, te mai aud!” și altă dată prin cele mai puțin cunoscute, dar la fel de pozitive: „Și toate se re-ntorc din drumul lor,/ Și mândră primăvara vine,/ Cu soare blând, cu nopți albastre/ Fermecătoare și senine” (e drept, în strofa a doua revine la tristețe...)
Toată lumea știe că echinocțiul de primăvară este momentul în care ziua și noaptea sunt aproximativ egale în toată lumea, ceea ce se-ntâmplă pe 20 sau 21 martie în emisfera nordică. Dar poate merită amintit că e primăvară atunci când axa Pământului începe să se încline spre Soare, ceea ce face ca razele acestuia să încălzească mai intens suprafața terestră, iar zilele să devină semnificativ mai lungi.
În română, numele anotimpului îi precizează doar poziția față de cel următor, vara, în vreme ce în engleză springtime vine de la faptul că natura „sare” (spring) la viață, mugurii se deschid, iar plantele răsar din pământ.
Aerul începe să miroasă diferit, deoarece solul se dezgheață, iar plantele eliberează compuși organici implicați în renașterea vegetală. Dar nu numai plantele cresc mai repede în timpul primăverii, ci și copiii, și asta din aceeași pricină: intensificarea luminii solare și a proceselor biologice de reînnoire.
Păsările călătoare se întorc din zonele calde unde au iernat. Dacă ne gândim bine, ar putea rămâne tot anul acolo, dar se vede treaba că le cheamă dorul de casă.
Marcând momentul, există o serie de obiceiuri de primăvară. Tradiție unică în România și zona Balcanilor, mărțișorul simbolizează venirea primăverii. În folclorul românesc, primele nouă zile din martie sunt considerate „zilele babelor”, o luptă simbolică între iarnă și primăvară, a căror vreme prevestește cum va fi restul anului. În Japonia, primăvara este celebrată prin Festivalul cireșilor, iar în Mexic, la piramida Maya de la Chichen Itza, umbra de la echinocțiul de primăvară creează iluzia unui șarpe care coboară pe trepte, marcând începutul noului sezon agricol.
În același sens, la noi, cu ani în urmă, un cântecel de copii, azi cam uitat, anunța că „Țăranul e pe câmp”, căci primăvara joacă un rol decisiv în agricultură.
Astfel, după iarnă, solul este pregătit pentru însămânțare prin lucrări precum arătura superficială, discuitul și grăpatul, asigurându-se aerisirea pământului și structura optimă pentru germinarea semințelor. Urmează semănatul culturilor care nu sunt rezistente la ger: porumb, floarea-soarelui, orzoaică de primăvară, ovăz, sfeclă de zahăr și diverse legume (morcovi, ceapă, salată). Apoi se aplică îngrășăminte pentru a oferi nutrienții necesari dezvoltării plantelor, atât pentru culturile de toamnă (grâu, rapiță), cât și pentru cele nou-semănate.
Totodată, primăvara este perioada optimă pentru tăierile de formare și producție la pomii fructiferi și vița-de-vie, precum și pentru tratamentele fitosanitare ale copacilor, pentru prevenirea bolilor și dăunătorilor.
Agricultorii verifică și starea culturilor de toamnă după iernare, aplicând tratamente pentru combaterea buruienilor și fertilizare.
În fine, primăvara înseamnă și dusul animalelor la pășunat, curățarea și repararea stânelor, precum și gestionarea fânețelor. Sunt multe de făcut!