Logos ziditor

Seria amplă și bine receptată Logos a părintelui arhimandrit dr. Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului și părinte de suflet al lavrei Niculei, a fost completată în mod fericit prin apariția celui de-al treilea volum conținând peste o sută de texte dedicate unor profiluri aghiografice mai vechi sau mai noi. Despre necesitatea, rostul și moti­vația demersului oferă detalii autorul însuși în paginile de debut ale demersului (pp. 5-6), atunci când arată că „meditațiile duhovni­cești cuprinse în acest volum sunt reflecții menite să provoace la aprofundarea vieții sfântului prăznuit, fiecare în propria intimitate, în vreme ce predicile și catehezele sunt ample demonstrații ce vor să convingă să fie urmat exemplul împlinit în idealul creștin, acela de asemănare cu Dumnezeu. Cărțile noastre de predici (zic noastre, deoarece s-a lucrat în echipă, începând cu rostirea lor, continuând cu transcrierea, diortosirea, corectarea și tehnoredactarea lor - sunt recunoscător...) s-au constituit într-un adevărat itinerar misionar, din notele de subsol descoperind o adevărată hartă geografică a localită­ților, județelor, eparhiilor și țărilor unde ne-am desfășurat liturgic, dar și a credincioșilor, cler și popor, ucenici și fii duhovnicești din parohii și mânăstiri, care sunt în comuniune cu noi din veșnicie până-n Veșnicie. De aceea, se întâmplă să repetăm anumite subiecte tratate, însă adaptate la o altă împrejurare, loc sau auditoriu. De asemenea, am păstrat oralitatea cuvântărilor, fără să le transformăm în confe­rințe sau studii științifice, iar finalurile, duioase îmbrățișări în iubire!” (p. 5).

Cititorii sunt apoi invitați să descopere chipuri de sfințenie aparte și să înțeleagă universalitatea chemării sfințitoare prin prisma celor două texte care deschid lucrarea (pp. 7-11). Apoi, opt evocări ale Sfântului Ioan Botezătorul (pp. 12-45) vin să prezinte felurite ipostaze ale lucrării și mesajului transmis de către Înaintemergător. Departe de a fi redundante, cele opt medalioane invită la meditație, descoperire și lectură, în cheie plurivalentă, a mesajului și lucrării celui pomenit. Le continuă biografia Sfintei Mucenițe Tatiana Diaconița (pp. 46-49), care vine parcă să arate că Ortodoxia a fost mereu o formă de viață politically corect, în care sfințenia n-a constituit doar un apanaj al masculini­tății. E urmată de cinci invitații la descoperirea biografiei Sfântului Antonie cel Mare și a efigiei sale patericale (pp. 50-65), de trei texte dedicate Sfinților Trei Ierarhi (pp. 66-82), câte unul dedicat Sfinților Ioan Casian (pp. 83-88) și Gherasim de la Iordan (pp. 89-90), două invitații la descoperirea, din perspectivă omiletică, a nou-canonizatului Sfânt Martir Liviu-Galaction Munteanu de la Cluj (pp. 91-99), dar și de texte dedicate Sfântului Arhanghel Gavriil (pp. 100-104), Sfântului Pahomie de la Gledin (pp. 105-112), Sfântului Teotim, Episcopul Tomisului (pp. 113-115), Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință (pp. 116-128), Sfântului Ioan Valahul (pp. 129-131), Sfinților Împă­rați Constantin și Elena, cei întocmai cu Apostolii (pp. 132-159), Sfântului Mucenic Ioan Rusul (pp. 160-165), Sfântului Voievod Ștefan cel Mare (pp. 166-169), Sfântului Apostol Bartolomeu (pp. 170-174), Sfântului Nicolae Cabasila (pp. 175-178), Sfântului Grigorie Dascălul (pp. 179-183), Sfinților Apostoli Petru și Pavel (pp. 204-228) și multor altora asemenea lor.

Cu privire la sfinți precum recent-canonizatul Părinte Liviu-Galaction, pr. arhimandrit subliniază, între altele, următoarele: „Una din calitățile Sfântului preot, profesor, dar și mărturisitor Liviu-Galaction Munteanu a fost aceea că s-a făcut pe sine povățuitor tinerilor. Spuneam astăzi, în cuvântul de învăță­tură de la biserica Cimitirului eparhial „Sfântul Lazăr” din Cluj-Napoca, că mai mult decât profesor, el a fost un catehet. S-a dorit a fi un catehet pentru toate categoriile de vârstă, dar în special pentru tineri și pentru aceasta a și fost întem­nițat, am putea spune chiar omorât, de vreme ce temnița și chinurile de la Aiud i-au adus moartea, în 8 martie 1961... Mesajul vieții și muceniciei Sfântului Liviu-Galaction de la Cluj ar putea fi acesta: să trăim astfel încât să rămânem vii, noi toți și cei ai noștri, și să nu ne pierdem capul, ci să rămânem cu el pe umeri, ca să trăim în demnitate, acum și în veșnicie” (pp. 98-99).

Dense sub aspectul conținutului teologic, răspunzând nevoii de căutare și descoperire de modele, atât de intens căutate astăzi, scrise bine, ușor de lecturat și oferind cititorilor posibilitatea unei lecturi ziditoare de suflet, medalioanele aghiografice ale părintelui arhimandrit dr. Dumitru Cobzaru de la Cluj se constituie în texte valoroase asupra cărora merită adăstat, care aduc folos și bucurie sufletelor cititorilor. De aceea, salutăm și recomandăm cu căldură apariția lor și nădăjduim că vor constitui merinde pentru multe suflete dornice să se apropie de Hristos urmând modelul sfinților Săi!