"Primăvară românească", cu icoane şi ouă încondeiate, la Bruxelles

Data: 29 Aprilie 2013

Despre vizitatorii străini, meşterii noştri populari spun că "le place ce văd", dar că produsele au mai multă trecere tot la românii din Belgia, "mai ales că se apropie Paştele şi mulţi dintre ei vor trebui să-l petreacă departe de casă".

Meşteri populari, ansambluri folclorice, printre care şi faimoşii căluşari, au atras, în Duminica Floriilor, sute de spectatori la festivalul "Primăvară românească la Bruxelles", organizat pentru al 8-lea an consecutiv de Casa de cultură belgo-română Arthis.
"De opt ani organizăm acest festival, cu sprijinul comunităţii franceze, al comunităţii flamande şi al primăriei din Bruxelles, dar şi cu alţi parteneri oficiali, de exemplu anul acesta cu Consiliul Judeţean Olt, cu Centrul de prezervare a tradiţiei şi culturii populare din Slatina, drept pentru care avem un panel extraordinar de artişti, meşteri populari din zonele Vădastra, Caracal, Cezieni, Slatina şi Oboga", a declarat directoarea Arthis, Carmen Hopârtean.
Pe tot parcursului zilei, pe scena din Piaţa de peşte, locul în care se desfăşoară şi târgul de Crăciun din Bruxelles, numeroşii spectatori au putut degusta produse culinare şi vinuri româneşti.

"Lumea s-a schimbat"

Participanţi mai mulţi ani la rând la festivalul de la Bruxelles, meşterii populari din România au ajuns deja să se familiarizeze cu locurile şi cu oamenii care vin să le admire sau să cumpere obiectele care le ies din mâini. Ştefan Truşcă, olar din Oboga, judeţul Olt, spune că şi-a învăţat meseria de mic copil, provenind dintr-o veche familie de olari. Acum este instructor la o şcoală de arte şi meserii din Slatina, unde îi învaţă pe 24 de copii meseria de olar.
"Am adus cuci, fluierice, farfurii, servicii de vin, de ţuică, am venit şi cu «cocoşul» de la Oboga, în care se fierbe ţuică şi vin, dar avem şi ulcioare de nuntă. Era un obicei la noi în Oltenia, ulcioarele de nuntă se umpleau cu vin, se mergea şi erau chemaţi toţi oamenii la nuntă cu ulciorul, nu cu invitaţie, ca acum. Avem şi ulciorul cu trei braţe, din care beau vin naşul şi naşa, când stau în capul mesei, cu mirele şi mireasa. Şi avem şi pentru mireasă şi ginere ulcioare de nuntă, cu un ţăran şi o ţărancă în costume populare", spune meşterul Truşcă despre obiectele pe care le-a adus cu el la "Primăvara românească".
La fel de vechi în meserie este şi Dumitru Liceanu, de 70 de ani, din comuna Vădastra, care are şi el o clasă de copii pe care-i învaţă să lucreze cojoace, deşi, spune meşterul, "lumea s-a schimbat". "Nu prea mai poartă oamenii cojoace acum, că s-a transformat românul. Numai cântăreţii ăştia de muzică populară le mai poartă, în rest la sărbători, când se merge cu pluguşorul. Apoi e muncă grea, durează trei luni jumate, patru luni, să lucrezi un cojoc, faci milioane de împunsături", povesteşte Dumitru Liceanu.
Printre meşterii populari veniţi la festivalul de la Bruxelles s-a aflat şi o artistă în încondeierea ouălor din Bucovina. Femeia, care a început să deprindă meşteşugul încondeierii ouălor de la vârsta de 14 ani, în urmă cu peste două decenii, îşi stăpâneşte atât de bine arta, încât a ajuns să improvizeze motivele pe care le desenează chiar sub ochii privitorilor. Despre aceştia, în special despre străini, spune că "le place ce văd, dar nu prea cumpără, astfel că ouăle încondeiate din Bucovina au mai multă trecere tot la românii din Belgia, mai ales că se apropie Paştele şi mulţi dintre ei vor trebui să-l petreacă departe de casă". (Agerpres)