Principalul risc climatic în România este legat de secetă

Ca urmare a poziţiei sale geografice şi a caracteristicilor topografice, România este deosebit de predispusă la riscuri legate de climă precum valuri de căldură sau secete, atenţionează specialiştii în climatologie, într-un raport al platformei InfoClima. Valorile medii de temperatură din vara trecută au fost cu 0,69 grade Celsius peste media din intervalul 2011-2020. Încălzirea climei va duce și la o posibilă schimbare a furtunilor cu grindină în sensul că acestea vor fi mai rare, însă mai violente.

„Date recente arată că au existat creşteri ale intensităţii şi duratei valurilor de căldură, care ­s-au întins pe mai multe zile, la scară globală. Tendinţa vine în special în ultimele două decenii şi ştim că viitoarele valuri de căldură vor dura mai mult şi vor avea temperaturi mai ridicate. Asta arată un nou raport - că la scară globală există o creştere clară a numărului de nopţi şi zile calde şi o scădere a numărului de nopţi şi zile reci”, se menţionează în analiza publicată de platforma InfoClima, care reunește cercetători din domenii diverse care au legătură cu clima.

Datele statistice privind evoluţia valurilor de căldură, în ultimii aproximativ 70 de ani, indică o creştere semnificativă atât a duratei, cât şi a frecvenţei acestora. Astfel, majoritatea regiunilor a înregistrat o creştere a duratei valurilor de căldură între 10 şi 15 zile, în timp ce sud-vestul şi estul ţării (în apropierea Mării Negre) cu mai mult de 25-30 zile în decursul ultimilor 74 de ani. Ilustrativ este anul 2024 în care, în perioada 31 mai - 31 iulie, s-a manifestat cel mai lung şi intens val de căldură din istoria recentă. De altfel, vara 2024 a avut temperaturi cu 0,69 grade Celsius peste media anilor 1991-2020, depășind recordul anterior din 2023 (+0,66).

De asemenea, „o analiză recentă a ciclonului extratropical Boris (…) confirmă ceea ce specialiştii avertizează de ani de zile: schimbările climatice influenţate de activitatea umană duc la modificări în caracteristicile fenomenelor meteorologice extreme”, se precizează în document.

Raportul analizează și fenomenul grindinei, care a afectat la începutul acestei veri judeţe precum Harghita, Covasna, Bistriţa-Năsăud şi Iaşi. Prognoza specialiștilor este că, „datorită încălzirii atmosferice, respectiv umidităţii crescute, în viitor vom observa în general mai puţine furtuni cu grindină, dar când acestea se vor produce, grindina va fi de mari dimensiuni”.

Pe acest fond sunt inventariate și miturile despre schimbările climatice, care promovează afirmații false precum: „Vremea rece dovedeşte că încălzirea globală nu este reală” sau „Evenimentele meteo extreme sunt naturale şi au avut mereu această frecvenţă”. „Consensul oamenilor de ştiinţă este cât se poate de clar: schimbările climatice şi efectele acestora ne afectează pe toţi, iar situaţia se poate înrăutăţi”, afirmă experții în climatologie. (C. Z.)