Prinos de cinstire adus celor doi Sfinţi Constantin

Un articol de: Marius Nedelcu - 21 Mai 2014

Pentru prima dată în cei 300 de ani care s-au scurs de la moartea Sfinţilor Martiri Brâncoveni, credincioşii din Bucureşti şi pelerini veniţi din toată ţara la hramul istoric al Catedralei patriarhale au avut bucuria să cinstească moaştele Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, aşezate spre închinare alături de moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou.

Sărbătoarea hramului a început ieri dimineaţă cu scoaterea în procesiune a raclelor cu moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou din Catedrala patriarhală şi a raclei cu moaştele Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu, care a fost adusă din Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe“ din Reşedinţa patriarhală de către preoţii slujitori de la Mănăstirea Radu Vodă din Capitală. Procesiunea a fost condusă de Preasfinţitul Părinte Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. După aşezarea raclelor cu odoarele duhovniceşti în baldachinul amenajat în vecinătatea lăcaşului de rugăciune, la altarul de vară al Catedralei patriarhale au fost săvârşite acatistele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ale Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, de către preoţii şi diaconii Catedralei patriarhale, răspunsurile liturgice fiind date de Grupul psaltic „Tronos“, condus de arhidiaconul Mihail Bucă.

Sfânta Liturghie a fost săvârşită de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de 28 de ierarhi, precum şi preoţi şi diaconi. Răspunsurile liturgice au fost date de către Corala „Nicolae Lungu“ a Patriarhiei Române, dirijată de pr. Stelian Ionaşcu.

În cuvântul de învăţătură rostit după citirea Sfintei Evanghelii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat dragostea pe care au arătat-o Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena faţă de teritoriile locuite de către strămoşii noştri daco-romani şi care s-a manifestat în recucerirea Daciei, nu din motive militare, ci din iubire faţă de Domnul Hristos, susţinând astfel foarte mult lucrarea de încreştinare a locuitorilor ţării noastre. În timpul Sfântului Împărat Constantin cel Mare au fost construite la noi 40 de bazilici şi alte edificii.

Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, a mai spus Preafericirea Sa, pentru faptul că au iubit Biserica lui Hristos, dând libertate creştinismului şi legi în favoarea familiei creştine, au devenit foarte populari şi îndrăgiţi în poporul român. De aceea, sunt foarte multe lăcaşuri de cult în ţară care îi au drept ocrotitori şi, de asemenea, numeroşi români, peste 1.700.000 de persoane, le poartă numele.

Întâistătătorul Bisericii noastre a mai evidenţiat că, asemenea Sfântului Apostol Pavel, care s-a convertit pe drumul Damascului prin vederea strălucitoarei lumini cereşti şi auzirea cuvintelor Domnului Hristos, Sfântul Împărat Constantin cel Mare a devenit apărător al credinţei creştine şi propovăduitor al Evangheliei Domnului Hristos prin vederea în lumină strălucitoare a Sfintei Cruci pe cer în amiaza mare.

Familia Sfântului Constantin Brâncoveanu, pildă pentru familia creştină

Sărbătoarea hramului din acest an a fost una deosebită, pentru că au fost aşezate spre cinstire moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu, uns la 29 octombrie 1688 în actuala Catedrală patriarhală. De asemenea, a subliniat Patriarhul României, cinstirea de către pelerini a moaştelor Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena şi ale Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu a fost rânduită şi pentru conştientizarea legăturii dintre Sfinţii Împăraţi şi familia domnitoare a Brâncovenilor din Ţara Românească. „De la Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena a învăţat Constantin Brâncoveanu să păstreze credinţa în Hristos, să ajute Biserica, să construiască biserici şi mănăstiri şi să dezvolte opera socială şi culturală în societate. Sfântul Constantin Brâncoveanu a urmat întru totul pilda acestor Sfinţi Împăraţi, şi aceasta într-o lume cu mari tensiuni politice între cele trei mari imperii: otoman, habsburgic şi rus. A încercat în timpul domniei sale, prin diplomaţie şi înţelepciune, să nu provoace nici un război, păstrând echilibrul în relaţiile sale cu aceste puteri antagonice sau vrăjmaşe unele în raport cu altele. Dar până la urmă a trebuit să mărturisească credinţa, nu doar să o exprime prin biserici, mănăstiri, opere de artă, şcoli şi spitale, şi anume, în data de 15 august 1714, la Constantinopol, el şi cei patru fii ai săi, Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi sfetnicul Ianache au fost decapitaţi. Aveau posibilitatea să scape cu viaţă dacă treceau la religia mahomedană, dar el nu a dorit să supravieţuiască trădând credinţa poporului român creştin ortodox. Sfântul Constantin Brâncoveanu încununează toată lucrarea sa creştină prin jertfa vieţii sale“, a subliniat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Asemenea Sfântului Împărat Constantin cel Mare, Sfântul Constantin Brâncoveanu a ajutat întreaga Ortodoxie ce se afla sub stăpânirea otomană, dar şi Ortodoxia din Transilvania. „A fost un om darnic, cumpătat, credincios, jertfelnic şi tată pentru 11 copii, 4 băieţi şi 7 fete. Este o pildă pentru familia creştină, pentru domnitorii creştini şi pentru intelectuali. El a fost un om cult, a avut o mulţime de oameni învăţaţi la curtea sa şi în artă a promovat o sinteză între valorile răsăritene bizantine şi cele occidentale, care au dat naştere stilului care-i poartă numele, stilul brâncovenesc“, a mai spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Premierea câştigătorilor concursurilor organizate de Patriarhia Română

Hramul istoric al Catedralei patriarhale a fost un moment de bucurie şi împlinire pentru câştigătorii Concursului naţional „Sfânta Euharistie - lumina vieţii creştine“, organizat de Sectorul teologic-educaţional al Patriarhiei Române. Câştigătorii fiecărei eparhii, împreună cu preoţii şi coordonatorii lor, au fost binecuvântaţi, evidenţiaţi şi premiaţi de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel ieri la finalul Sfintei Liturghii. Au fost premiate 29 de grupuri de copii şi tineri, împreună cu preoţii şi însoţitorii lor. Cei mici s-au prezentat cu cinste la acest eveniment din Capitală, prin purtarea costumelor populare specifice diferitelor zone din ţara noastră, bucurându-i pe ierarhii, clericii şi credincioşii prezenţi. În ajunul hramului Catedralei patriarhale, câştigătorii Concursului „Sfânta Euharistie - lumina vieţii creştine“ au vizionat, în Aula Mare „Teoctist Patriarhul“ din Palatul Patriarhiei, filmul cu reportajele realizate de Televiziunea TRINITAS despre proiectele câştigătoare. Prin intermediul sunetului, imaginilor, culorilor şi al mărturiilor celor mai mici a fost exprimat modul în care aceştia au trăit Sfânta Liturghie, dar şi „liturghia de după Liturghie“, adică o mulţime de fapte de ajutorare a celor vulnerabili, a celor săraci sau lipsiţi de atenţie şi îngrijire..

Expoziţie de icoane în Sala „Europa Christiana“

După Sfânta Liturghie, în Sala „Europa Christiana“ din Palatul Patriarhiei, iconarii care au obţinut premii şi menţiuni la Concursul naţional „Icoana ortodoxă - lumina credinţei“ au fost felicitaţi şi premiaţi de Patriarhul României, în prezenţa ierarhilor, slujitorilor şi invitaţilor speciali.

Cu această ocazie a fost vernisată expoziţia cu picturile pe lemn şi sticlă ale câştigătorilor concursului şi a fost prezentat un catalog al expoziţiei. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidenţiat faptul că acest concurs naţional a devenit deja un cadru consacrat de cultivare şi afirmare atât a artei de factură neobizantină, cât şi a talentelor dedicate acestui domeniu al picturii noastre bisericeşti. La secţiunea „Pictură pe lemn“, premiul I a fost obţinut de Bogdan Gheorghe Verdeş din judeţul Galaţi, premiul II i-a revenit lui Sorin Albu, judeţul Cluj, premiul III lui Alin Bogdan Pater, judeţul Arad, iar menţiunea a fost obţinută de Ionel Haraga, judeţul Iaşi. La secţiunea „Pictură pe sticlă“, premiul I a fost obţinut de Niculina Sanda Albu, judeţul Cluj, premiul II de Simona Teodora Roşca, judeţul Cluj, premiul III de Alin Bogdan Pater, judeţul Arad, iar menţiunea a fost acordată Veronicăi Lucia Ţaţa, judeţul Cluj. Valoarea premiilor a fost următoarea: locul I - 5.000 lei, locul II - 4.000 lei, locul III - 3.000 lei, menţiune - 2.000 lei.

Câştigătorii Concursului naţional „Sfânta Euharistie - lumina vieţii creştine”

1) Arhiepiscopia Bucureştilor, Şcoala Avram Iancu din Bucureşti, coordonator pr. Nectarie Florentin Antasiuc;
2) Arhiepiscopia Tomisului, Parohia Hârşova I, coordonator prof. Ana Ioniţă;
3) Arhiepiscopia Târgoviştei, Parohia „Înălţarea Domnului” - Catedrala Eroilor, Târgovişte, coordonator pr. Constantin Lucian Mileşan;
4) Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, Parohia Valea Danului, coordonator pr. Vasile Cornel Ilina;
5) Arhiepiscopia Buzăului şi Vrancei, Parohia Măteşti, judeţul Buzău, coordonator pr. Laurenţiu Stoicescu;
6) Arhiepiscopia Dunării de Jos, Parohia „Naşterea Maicii Domnului” - Brăila, coordonator pr. Sorin Marinescu;
7) Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, Parohia Gurbăneşti, judeţul Călăraşi, coordonator pr. Iulian Dobre;
8) Episcopia Alexandriei şi Teleormanului, Protoieria Roşiorii de Vede, coordonator pr. Paul Ciocan;
9) Episcopia Giurgiului, Parohia Podul Doamnei, coordonator pr. Gabriel Panasiu;
10) Episcopia Tulcii, Parohia „Sfântul Gheorghe” - Tulcea, coordonator prof. Băluţă Lidia;
11) Arhiepiscopia Iaşilor, Parohia Doroşcani, coordonator pr. Bogdan-Iulian Mihalachi;
12) Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, Parohia Marginea, pr. Vasilică Nicanor Leuştean;
13) Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului, Parohia Valea Şoşii, pr. Ovidiu-Daniel Hereş;
14) Episcopia Huşilor, Parohia Banca-Sat, coordonator pr. Dănuţ Lucian Braharu;
15) Arhiepiscopia Sibiului, Parohia „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” - Mediaş, coordonator pr. Flaviu Gabriel Fleşer;
16) Arhiepiscopia Alba-Iuliei, Parohia Bistra Mureşului, coordonator pr. Sergiu Andone;
17) Episcopia Oradiei, Parohia Brăteşti, coordonator pr. Călin Ovidiu Popa;
18) Episcopia Covasnei şi Harghitei, Parohia Sărămaş, coordonator pr. Marius Gheorghe Banciu; 
19) Episcopia Devei şi Hunedoarei, Parohia Aurel Vlaicu, pr. Avram Daniel;
20) Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, Parohia Telcişor, pr. Ovidiu Vasile Tofan;
21) Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, Parohia „Naşterea Maicii Domnului” - Negreşti Oaş 3, coordonator pr. Marcel Ioan Malanca;
22) Episcopia Sălajului, Parohia „Sfânta Vineri” - Zalău, coordonator pr. conf. dr. Gabriel-Viorel Gârdan;
23) Arhiepiscopia Craiovei, Paraclisul mitropolitan „Sfântul Gheorghe” - Vechi din Craiova; coordonator pr. Mihai Scorbură;
24) Arhiepiscopia Râmnicului, Parohia „Sfântul Ioan Botezătorul” - Râmnicu Vâlcea, pr. prof. dr. Nicolae Proteasa;
25) Episcopia Severinului şi Strehaiei, Parohia Schinteieşti, pr. Sorin Iliescu;
26) Episcopia Slatinei şi Romanaţilor, Parohia „Sfântul Nicolae” - Celeiu, Corabia, coordonator pr. Eugeniu-Simion Stănescu;
27) Arhiepiscopia Timişoarei, Parohia Sânandrei, coordonator prof. Sorina Nicolicin;
28) Arhiepiscopia Aradului, Parohia Şepreuş, coordonator pr. Borca Florin-Horaţiu;
29) Episcopia Caransebeşului, Parohia „Naşterea Maicii Domnului” - Bocşa Vasiova, coordonator pr. Doru Melinescu.

Soborul de ierarhi care a slujit la Sfânta Liturghie

Din soborul de ierarhi care au slujit împreună cu Patriarhul României au făcut parte IPS Laurenţiu, Mitropolitul Ardealului, IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei şi Locţiitor de Arhiepiscop al Râmnicului, IPS Petru, Mitropolitul Basarabiei, IPS Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, IPS Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, IPS Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, IPS Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, IPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, IPS Timotei, Arhiepiscopul Aradului, PS Corneliu, Episcopul Huşilor, PS Lucian, Episcopul Caransebeşului, PS Sofronie, Episcopul Oradiei, PS Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, PS Ambrozie, Episcopul Giurgiului, PS Visarion, Episcopul Tulcii, PS Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei, PS Siluan, Episcopul românilor ortodocşi din Ungaria, PS Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei, PS Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, PS Mihail, Episcopul ortodox român al Australiei şi Noii Zeelande, PS Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, PS Varsanufie Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, PS Andrei Făgărăşanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, PS Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, PS Marc Nemţeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Europei Occidentale, PS Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, PS Ioachim Băcăuanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului, şi PS Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului şi Sătmarului.

Priveghere în cinstea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena

În ajunul hramului Catedralei patriarhale, marţi, 20 mai, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a săvârşit, în Catedrala patriarhală, slujba Privegherii. Înaltpreasfinţitul Părinte Casian a rostit la finalul slujbei un cuvânt de învăţătură, în care a evidenţiat că Sfântul Împărat Constantin cel Mare i-a inspirat, de-a lungul timpurilor, şi pe voievozii români, atât în lucrarea socială şi culturală, cât şi în aceea bisericească. „Cel mai reuşit împlinitor al vieţii şi lucrării atât bisericeşti, cât şi sociale, dar şi culturale din toată istoria noastră este fără îndoială noul Constantin cel Sfânt al românilor, Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu, care a creat epoca brâncovenească, care n-a murit şi nu va muri niciodată, aşa cum timpul şi epoca Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena nu vor muri niciodată. Atât Sfântul Împărat Constantin, cât şi Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu au trăit nu numai pentru viaţa de aici, ci au trăit împlinind slujirea Mântuitorului pentru veşnicie“, a spus Înaltpreasfinţia Sa. (Diac. Ştefan Sfarghie)

 

Știri