Produsele tradiţionale ar putea primi derogări de la normele sanitare

▲ ANSVSA a propus un proiect prin care se stabilesc o serie de condiţii minime de igienă pe care trebuie să le îndeplinească unităţile ce produc alimentele respective, cum ar fi un spaţiu suficient de mare pentru recepţia materiei prime ▲ Produsele alimentare tradiţionale care au obţinut derogări de la normele UE privind igiena se comercializează doar pe piaţa naţională, mai prevede proiectul de ordin ▲

Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a lansat în dezbatere un proiect de ordin privind acordarea de derogări de la cerinţele Uniunii Europene referitoare la normele de igienă pentru unităţile ce realizează produse alimentare tradiţionale. Ordinul ANSVSA stabileşte o serie de condiţii minime de igienă pe care trebuie să le îndeplinească unităţile ce produc alimentele respective, cum ar fi un spaţiu suficient de mare pentru recepţia materiei prime, prepararea şi depozitarea produselor finite, facilităţi pentru spălarea şi dezinfectarea mâinilor, pentru igienizarea containerelor folosite la transportul materiei prime, precum şi a ustensilelor folosite la fabricarea produselor tradiţionale, ventilaţie şi, acolo unde este cazul, echipamente pentru evacuarea corespunzătoare a aburilor şi vaporilor, sursă de lumină naturală sau artificială, sistem de canalizare etc. Derogări pentru materialele de construcţii Documentul stabileşte, totodată, şi derogările de la cerinţele UE referitoare la normele de igienă, care pot fi acordate acestor unităţi. Se pot acorda derogări pentru materialele din care sunt confecţionate pavimentele, pereţii, plafoanele, uşile, ferestrele şi celelalte deschideri. Ordinul mai prevede acordarea de derogări şi în ceea ce priveşte materialele din care sunt confecţionate echipamentele, instrumentele şi ustensilele utilizate la pregătirea, ambalarea şi împachetarea acestor produse, mai ales că micii producători s-au confruntat cu o serie de probleme, odată cu intrarea României în UE, în sensul că spaţiile de preparare a alimentelor tradiţionale trebuie să respecte aceleaşi condiţii ca şi celelalte unităţi din industria alimentară. Este vorba de folosirea unor ustensile din material inoxidabil sau plastic, cazane din inox, ventilaţie artificială sau spaţii adecvate pentru depozitare. Derogările pot fi acordate doar pe baza unui atestat de produs tradiţional obţinut de producătorul respectiv de la Ministerul Agriculturii, însoţit de schiţa unităţii şi descrierea detaliată a etapelor de obţinere a produsului, precum şi ustensilele şi echipamentele folosite. Produsele tradiţionale trebuie etichetate Produsele alimentare tradiţionale care au obţinut derogări de la normele UE privind igiena se comercializează doar pe piaţa naţională, mai prevede proiectul de ordin. De asemenea, produsele alimentare tradiţionale trebuie să aibă etichete pe care să fie inscripţionate unităţile producătoare. Încă din 2005, Ministerul Agriculturii a întocmit o listă cu produse tradiţionale româneşti, iar până la sfârşitul lui 2006 a atestat aproximativ 820 de produse. Printre produsele aflate pe listă se află brânza de burduf de Bobâlna, caşul afumat sau jambonul de Bucovina, salamul de casă Târnăvioara, pastrama de oaie, cârnaţii de Pleşcoi, prescurile, brânza de Moeciu sau horinca de Maramureş.