Program de 1 miliard de euro pentru zona montană

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va lansa un program de 10 ani, în valoare de 1 miliard de euro, pentru dezvoltare agricolă a zonei de munte. Programul îşi propune „înnobilarea muntelui cu stâne, cu amenajări de păşuni şi fâneţe, cu unităţi de preluare şi prelucrare”, după cum a declarat ministrul Petre Daea.

Zona de munte, o zonă cu mare potenţial agricol, care reprezintă 29% din suprafaţa ţării, va beneficia de un sprijin financiar anual de 100 milioane de euro, începând din 2018, în baza unui program dedicat, care se va derula pe o perioadă de 10 ani şi pentru care se va aloca de la bugetul naţional 1 miliard de euro, a anunţat ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Petre Daea, la o dezbatere pe teme agricole.

„Dăm 100 de milioane (de ­euro - n.r.) pentru zona montană, de anul viitor. Este vorba de un program de 1 miliard de euro pentru 10 ani pentru zona montană din România, care înseamnă înnobilarea muntelui cu stâne, cu amenajări de păşuni şi fâneţe, cu unităţi de preluare şi prelucrare. În zona muntelui, înainte de 1989, cu toată forţa de atunci pentru colectivizare, 1,15 milioane de hectare au rămas în zona necooperativizată, pentru că nu era posibil să realizezi unităţi din terenuri fragmentate într-o pantă sau un deal sau dintr-un vârf de munte. Va rămâne această situaţie întotdeauna şi atunci trebuie să găsim o soluţie de preluare şi de prelucrare a producţiei astfel încât fermierul, producătorul agricol din zona respectivă să rămână acolo unde este, însă producţia să fie preluată şi prelucrată într-un regim pe care îl avem deja construit în ţară, în zona muntelui, care reprezintă 29% din suprafaţa ţării”, a precizat Daea.

Ministrul a mai atras atenţia asupra unei resurse importante care nu este valorificată, şi anume cele 4,8 milioane de hectare de pajişti. „În zootehnie suntem departe de ceea ce ne-am programat şi suntem departe de alte state. România are cea mai valoroasă resursă din Uniunea Europeană, care încă nu este valorificată şi vorbim aici de 4,8 milioane de hectare de pajişti care, din nefericire, au fost uitate din punct de vedere agronomic. Până în acest an, foarte puţini s-au gândit la amenajamentele pastorale. Aceste suprafeţe, de 4,8 milioane de hectare, am mai spus, cât Elveţia, Olanda şi Belgia la un loc, reprezintă resursa fundamentală pentru zootehnie, pentru cele două specii: ovina şi taurina de carne. Au fost foarte puţine lucrări agroameliorative pe aceste suprafeţe”, a spus ministrul agriculturii.

Daea a precizat că pe aceste suprafeţe trebuie realizate creşterea masei vegetative, păşunatul raţional şi o infrastructură pentru asigurarea apei pentru animale.

„Trebuie să facem trei lucrări importante. În primul rând să asigurăm creşterea masei vegetative printr-o compoziţie floristică specifică zonei, dar comestibilă pentru animal, pentru că neîngrijirea a dus la sălbăticirea florei. A doua este ca pe amenajamentele pastorale să se păşuneze raţional, lăsând perioade de linişte pentru plante ca să se refacă, şi a treia: să facem infrastructura necesară pe păşuni, să captăm izvoarele de apă şi să asigurăm apa lângă animal, nu să plimbăm animalele pe păşune kilometri întregi. De asemenea, să faci infrastructura ca să le asiguri umbra necesară la 40 de grade”, a subliniat şeful MADR.

Potrivit ministrului, până în prezent, au fost realizate astfel de lucrări doar de o treime din cele 3.000 de localităţi din ţară care au păşuni în proprietate.

Nu în ultimul rând, oficialul MADR a susţinut că este nevoie de o zonare a speciilor, iar producţia zootehnică să fie inclusă într-o politică coerentă, în condiţiile în care acest lucru nu a mai fost făcut până în prezent.