Propunere de introducere a patru tipuri de bacalaureat
Ministrul educaţiei naţionale, Ecaterina Andronescu, a lansat un document de poziţie denumit „Educaţia ne uneşte”, prin intermediul căruia propune mai multe schimbări în sistemul de învăţământ. Reorganizarea sistemului de educaţie vizează, între altele, introducerea a patru tipuri de bacalaureat, a unei probe de creativitate la examenul maturităţii, dar şi a unui an suplimentar de pregătire pentru elevii care nu fac faţă examenului de evaluare naţională.
Prin „Educaţia ne uneşte”, plan de reorganizare a sistemului de educaţie din România, ministerul condus de Ecaterina Andronescu își „propune structurarea rolului educaţiei pe cinci valori fundamentale: încredere, echitate, solidaritate, eficacitate și autonomie”. Acestea ar urma să se regăsească în cinci principii, respectiv centrarea pe elev, flexibilitate, calitate măsurabilă, colaborare, subsidiaritate.
Printre propunerile pentru reorganizarea sistemului educaţional se numără și introducerea a patru tipuri de bacalaureat: Bac T (tehnologic), Bac A1 (pentru absolvenţii programelor de studii liceale de ştiinţe), Bac A2 (pentru absolvenţii programelor de studii liceale socio-umaniste) şi Bac V (pentru absolvenţii programelor de studii liceale vocaţionale).
În cadrul bacalaureatului tehnologic, dispare matematica din probele de sine stătătoare, ministrul Andronescu apreciind că această disciplină va fi cuprinsă în proba „Ştiinţe”: „La liceul tehnologic există o disciplină care se numeşte «Ştiinţe» şi care este gândită ca o integrare a ştiinţelor pe care le-a studiat elevul - matematică, fizică, chimie - în aşa fel încât să îl conducă această probă spre ceea ce poate să facă el în practică. Pentru că el primeşte şi un certificat de competenţe practice”. Acest artificiu ar putea reprezenta un colac de salvare pentru elevii de la aceste licee cu profil tehnologic, dacă ţinem seama de rezultatele extrem de slabe obţinute de către aceştia la disciplina matematică în cadrul examenului de bacalaureat.
Tot la nivelul examenului de maturitate se propune o schimbare importantă, respectiv introducerea unei probe de „creativitate, cunoştinţe, abilităţi, aptitudini şi atitudini”, care va integra mai multe discipline, oferind o imagine despre informaţiile acumulate de elev şi modul în care poate să le folosească în practică.
„Cred că obligaţia învăţământului este să pună accent pe creativitatea elevului. Să nu omoare creativitatea prin autoritate excesivă, să îl lase pe elev să producă idei în clasă, să caute soluţii, chiar dacă nu întotdeauna soluţia cu care vine elevul este perfectă sau cea bună. Trebuie să îl determinăm să gândească, să îi formăm aceste mecanisme”, a explicat Ecaterina Andronescu în cadrul evenimentului de prezentare a planului de reorganizare a sistemului de învăţământ.
O altă schimbare importantă o reprezintă introducerea unui an suplimentar de pregătire pentru elevii care nu fac faţă examenului de evaluare naţională, „menit să ajute la recuperarea decalajelor”.
Tot la capitolul modificări poate fi trecută şi redenumirea clasei „zero” - „pregătitoare”, care va deveni clasa I, iar clasa a VIII-a va deveni clasa a IX-a. Potrivit ministrului, propunerile sale ţin cont şi de legea recent adoptată de Senat (n.r., şi promulgată ieri de preşedinte), care prevede extinderea învăţământului general obligatoriu de la 11 la 15 clase, treptat, până în 2030.
Toate modificările propuse de MEN pot fi consultate la adresa de internet: https://www.edu.ro/sites/default/files/Educatia%20ne%20uneste%20-%20Viziune%20asupra%20viitorului%20educatiei%20in%20Roma%CC%82nia.pdf.
Ministrul educației a invitat toți factorii responsabili (profesori, sindicate, părinţi) să participe, în următoarea perioadă, la dezbaterea ideilor propuse. O primă reacţie a venit din partea profesorilor de geografie (Societatea Română de Geografie), care s-au arătat nemulţumiţi că în noua schemă a bacalaureatului diferenţiat propus de minister nu se mai regăseşte şi disciplina geografie.