Protejarea identităţii naţionale în Covasna

Reprezentanţii comunităţii româneşti din judeţul Covasna, reuniţi sâmbătă, 11 iulie 2015, la Întorsura Buzăului, au pus bazele unui program de organizare şi determinare a vieţii spirituale, culturale şi economice a românilor din zonele în care sunt numeric minoritari. Întrunirea s-a desfăşurat sub egida Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, cu participarea Preasfinţitului Părinte Episcop Andrei.

Programul prevede, potrivit Agerpres, desfăşurarea de activităţi menite să contribuie la păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale a românilor, inclusiv prin implicarea unor asociaţii de cultură şi a unor importante personalităţi şi lideri de opinie din ţară şi de peste hotare, atragerea de finanţări pentru diverse proiecte ce au ca scop reconstituirea, conservarea şi perpetuarea patrimoniului cultural material şi imaterial, revitalizarea tradiţiilor, sprijinirea parohiilor ortodoxe, îngrijirea monumentelor şi cimitirelor eroilor şi a celorlalte simboluri publice româneşti, înfiinţarea de asociaţii comunitare şi de tineret, acordarea de asistenţă şi suport logistic şi moral unităţilor de învăţământ cu predare în limba română, sprijinirea formării, ges­tionării şi dezvoltării unor colecţii muzeale şi biblioteci, organizarea şi susţinerea activităţii de documentare, editarea de monografii, organizarea de activităţi filantropice şi de asistenţă socială, precum şi dezvoltarea unor parteneriate active cu românii de pretutindeni. Programul propune, totodată, monitorizarea şi elaborarea de rapoarte către instituţiile naţionale şi internaţionale privind respectarea drepturilor românilor din localităţile etnic mixte şi sesizarea opiniei publice şi forurilor interne şi internaţionale, inclusiv a instanţelor judecătoreşti, cu privire la cazurile de discriminare şi lezare a demnităţii româneşti.

Necesitatea elaborării unei strategii care să conducă la protejarea şi conservarea comunităţilor româneşti din judeţ şi la stoparea exodului românilor din zonă a fost justificată şi prin date statistice, care arată că în ultimii 10 ani numărul populaţiei de etnie română din judeţul Covasna a scăzut cu 12%, comparativ cu cea maghiară, care a scăzut cu 7%, şi cea romă, care a crescut cu 38%. În cadrul adunării s-a arătat că la recensământul din 2011 în judeţul Covasna existau 21 de localităţi în care trăiau peste 10.000 de români şi 24 de localităţi cu sub 100 de români. „Această configuraţie etnică şi confesională specifică necesită elaborarea şi aplicarea unor strategii diferenţiate de protejare şi afirmare a identităţii comunităţii româneşti din judeţul Covasna”, se menţionează în textul programului.

La întâlnirea organizată de Forumul Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi Primăria Întorsura Buzăului, sub egida Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, au participat parlamentari, prefecţi, consilieri judeţeni, preoţi, dascăli şi directori ai şcolilor cu predare în limba română, şefi ai unor instituţii deconcentrate, instituţii de cultură, politicieni, reprezentanţi ai unor asociaţii culturale şi civice.