PS Ioan Selejan a fost ridicat în rang de Arhiepiscop onorific

Ieri, 23 august, la Miercurea Ciuc s-a sărbătorit împlinirea a 15 ani de la înfiinţarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei. Cu acest prilej, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit slujba Sfintei Liturghii, alături de un sobor de 15 ierarhi, la care au asistat peste 100 de preoţi şi aproximativ 5.000 de credincioşi. La final s-a oficiat ceremonia de ridicare în rang de Arhiepiscop onorific a Preasfinţitului Ioan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, pentru merite deosebite, pentru lucrările sale multiple care au ridicat această episcopie pe trepte noi de activitate pastorală şi misionară.

Episcopul Covasnei şi Harghitei, de ieri, Înalt Preasfinţit Arhiepiscop onorific, Ioan Selejan, a primit, în faţa românilor ortodocşi dintre unguri - adunaţi în piaţa catedralei din Miercurea Ciuc, la sărbătoarea împlinirii celor 15 ani de la înfiinţarea episcopiei lor -, din mâinile Patriarhului Daniel al României, mantia, engolpionul, crucea pectorală, camilafca şi cârja de arhiepiscop. Această ridicare în rang onorifică se acordă ad personam IPS Arhiepiscop Ioan Selejan, şi nu Episcopiei, pentru că „episcopia nu poate fi ridicată la rang de Arhiepiscopie întrucât este foarte tânără, are numai 15 ani. Au fost ridicate la rang de arhiepiscopie episcopiile care au peste 300 de ani de vechime neîntreruptă sau au fost cândva în istorie arhiepiscopii şi mitropolii. Dar statutul de organizare şi funcţionare a BOR prevede şi titlul de Arhiepiscop şi Mitropolit onorific care se dă doar persoanei, nu tronului, scaunului episcopal, iar succesorii în scaunul respectiv sunt din nou doar episcopi”, după cum a spus Patriahul României, care a menţionat că acest titlu i s-a acordat IPS Ioan „pentru merite deosebite, pentru lucrările sale multiple care au ridicat această episcopie pe trepte noi de activitate pastorală şi misionară”.

„A luptat în sprijinul întăririi prezenţei ortodoxe şi româneşti în acest ţinut străbun”

Şi textul Gramatei patriarhale, citit de IPS Laurenţiu al Ardealului, recunoaşte meritele arhipăstorului: „S-a remarcat prin activitate ierarhică pilduitoare, slujire chiriarhală deosebită a Bisericii noastre vreme de 15 ani, constând în lucrări misionar-pastorale şi administrative de excepţie, în scopul consolidării vieţii bisericeşti, creşterea numărului unităţilor bisericeşti, edificarea de noi lăcaşuri de cult, asigurarea personalului de cult şi a personalului neclerical necesar, restaurarea şi întărirea vieţii monahale, activităţi educative, cultural-religioase şi editoriale în sprijinul întăririi prezenţei ortodoxe şi româneşti în acest ţinut străbun”.

Apoi, Patriarhul Daniel i-a acordat PS Ioan însemnele arhiereşti. Noul arhiepiscop onorific a mulţumit Patriarhului nostru, spunând că mărturie a acestei distincţii sunt „aceşti credincioşi pe care am încercat, prin cuvântul lui Dumnezeu, prin har şi prin putere, să îi ajut, să-i ocrotesc şi să-i păzesc. Mă bucur că turma cuvântătoare, turma lui Hristos din eparhia noastră s-a mărit şi numărul de credincioşi care sunt acum de faţă sunt mai mulţi decât au fost în urmă cu 15 ani, la înfiinţarea episcopiei şi la instalarea mea aici. Asta înseamnă că harul lui Dumnezeu a lucrat în preoţii slujitori şi cred că şi prin smerenia mea. Să ne ajute Dumnezeu să vă putem conduce pe toţi la poarta raiului”, a spus IPS Ioan, care a mărturisit că, în decursul celor 15 ani, credincioşii de aici au refăcut peste 130 de biserici, au ridicat 30 şi au construit 6 mănăstiri, încât acum sunt 8 mănăstiri şi 2 schituri.

Patriahul României a menţionat că lumea prezentă este semn de întărire a noului rang şi „Sfântul Sinod în mod inspirat a hotărât ridicarea în rang. Lumea vă iubeşte Înalt Preasfinţite, pentru că îi iubiţi pe toţi aceşti buni creştini încredinţaţi pe calea mântuirii”.

La eveniment au participat 14 ierarhi români, pe lângă Patriarhul Daniel şi IPS Ioan. Dintre aceştia amintim pe IPS Mitropolit Teofan al Moldovei şi Bucovinei, IPS Laurenţiu al Ardealului, IPS Arhiepiscop Andrei al Alba Iuliei, PS Episcop Calinic al Argeşului şi Muscelului, PS Casian al Dunării de Jos, PS Nicodim al Severinului şi Strehaiei, PS Galaction al Alexandriei şi Teleormanului, PS Ambrozie al Giurgiului, PS Visarion al Tulcii, PS Daniil al Daciei Felix, PS Macarie al Europei de Nord, PS Andrei Făgărăşanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, PS Gurie Gorjeanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Craiovei, PS Ioachim Băcăuanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Romanului.

15 ani de la înfiinţarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei

Episcopia Covasnei şi Harghitei s-a înfiinţat în anul 1994.

Aceasta s-a petrecut după multe lupte. După decembrie 1989, pe fondul frământărilor existente în viaţa credincioşilor din judeţele Covasna şi Harghita, a fost reluată propunerea de înfiinţare a unei Episcopii pentru credincioşii români ortodocşi din judeţele Harghita şi Covasna. Asociaţiile locale, Liga cultural-creştină „Andrei Şaguna” din Sfântu Gheorghe şi Fundaţia cultural-creştină „Miron Cristea” din Miercurea Ciuc, întreprind numeroase demersuri pentru sprijinirea Bisericii Ortodoxe de aici, printre care amintim: audienţa la patriarhul Teoctist şi la mitropolitul Antonie Plămădeală al Ardealului (1991, 1992).

În cadrul Zilelor „Nicolae Colan” de la Sfântu Gheorghe, din 4-5 decembrie 1993, în prezenţa Mitropolitului Antonie Plămădeală, se discută problema înfiinţării unei Episcopii cu sediul la Sfântu Gheorghe (Arcus) sau Covasna. În şedinta Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Sibiului din 9 ianuarie 1994 a fost propusă pe ordinea de zi, de către mitropolitul Antonie, după discuţia preliminară cu patriarhul Teoctist şi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, înfiinţarea unei episcopii pentru zona Harghita-Covasna. La data de 11 ianuarie 1994, Adunarea Naţională Bisericească a hotărât înfiinţarea acestei noi eparhii. Sfântul Sinod al BOR a aprobat, în şedinţa din zilele de 22-23 martie 1994, la propunerea Adunărilor Eparhiale ale Arhiepiscopiei Sibiului şi Episcopiei Albei Iulia, organizarea şi delimitarea teritorială a Episcopiei Covasnei şi Harghitei, cu reşedinţa în Miercurea Ciuc.

În prezenţa mitropolitului Antonie, în 31 mai 1994, la Catedrala Ortodoxă din Miercurea Ciuc s-a constituit Adunarea Eparhială a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, iar în 12 iulie 1994, Colegiul Electoral Bisericesc a procedat la alegerea întâistătătorului nou-înfiinţatei Episcopii a Covasnei şi Harghitei, cu sediul la Miercurea Ciuc, sufragană a Mitropoliei Ardealului, în persoana arhimandritului Ioan Selejan, superiorul Aşezămintelor româneşti de la Ierusalim şi Iordan.

La praznicul Sfântului Prooroc Ilie Tesviteanul, în 20 iulie 1994, la Mănăstirea „Sfântul Ilie” din Topliţa, s-a săvârşit hirotonia arhim. Ioan Selejan ca Episcop al Covasnei şi Harghitei, fiind întronizat la 25 septembrie acelaşi an, la Miercurea Ciuc.

„Dumnezeu nu ne judecă cu milostivire, ci ne judecă după dreptate”

În cadrul Sfintei Liturghii oficiate ieri pe esplanada Catedralei din Miercurea Ciuc, Patriarhul românilor a explicat şi înţelesurile Evangheliei Duminicii XI-a după Rusalii, când s-a citit Pilda datornicului nemilostiv: „Evanghelia de astăzi (ieri - n.r.) ne arată deodată dreptatea şi bunătatea lui Dumnezeu şi, când Dumnezeu arată milostivire faţă de noi şi ne iartă datoriile sau greşelile noastre, cere de la noi, cei ce am fost creaţi după chipul lui Dumnezeu şi suntem chemaţi la asemănare cu El, să fim şi noi milostivi şi iertători”.

Pilda pe care Mântuitorul Iisus Hristos ne-o prezintă în lectura Evangheliei de astăzi (de ieri - n.r.) este deosebit de semnificativă, a spus Părintele Patriarh. Împăratul care cere socoteală slujitorilor săi datornici este Însuşi Dumnezeu, Care a dăruit multe daruri prin milostivirea Sa părintească tuturor oamenilor, iar felul în care noi folosim darurile primite de la Dumnezeu ne face asemenea Lui sau ne face potrivnici Lui; ne face fii după har ai Săi sau ne face datornici Lui. „Şi în rugăciunea «Tatăl nostru», în limba greacă, greşelile sunt numite datorii, şi aceasta înseamnă că, ori de câte ori greşim, ori de câte ori păcătuim, ne îndatorăm faţă de Dumnezeu, pentru că nu am făcut roditoare darurile Sale, ci le-am risipit. Mântuitorul Iisus Hristos ne arată în Evanghelia de astăzi (de ieri - n.r.) că Dumnezeu este milostiv dacă este rugat să ne ierte datoriile noastre faţă de El, adică să ne ierte greşelile noastre. Dar dacă noi, la rândul nostru, în relaţie sau în raport cu semenii noştri nu suntem iertători, diferim de Dumnezeu Cel milostiv şi iertător. Şi, atunci, El nu ne mai judecă cu milostivire, ci ne judecă după dreptate. Vedem că milostivirea Lui Dumnezeu este mai mare, copleşeşte dreptatea Sa, dar, dacă noi nesocotim milostivirea Lui, El din nou Îşi arată dreptatea Sa. După dreptatea Lui, noi, păcătoşii, trebuie să fim pedepsiţi, pentru că plata sau pedeapsa pentru păcat este moartea, dar pentru că El este milostiv şi iertător, ne dăruieşte viaţa, iertându-ne păcatele pe care le-am regretat, pentru care ne-am pocăit, pe care le prezentăm ca un eşec înaintea lui Dumnezeu, ca o greşeală şi ca o cădere şi decădere a noastră”, a subliniat Preafericirea Sa.