Puncte tari şi puncte slabe în caz de cutremur
Simularea fără precedent a exerciţiului de intervenţie şi salvare în caz de cutremur puternic, desfășurată recent la Bucureşti şi Iaşi, a scos la iveală o serie de deficienţe, începând cu interacțiunea între autorităţile centrale, judeţene şi locale și terminând cu slaba comunicare a acestora cu serviciile de ambulanţă judeţene, cu spitalele şi cetăţenii.
Victime şi sinistraţi, clădiri la pământ sau distruse în proporţii variabile, avarii la spitale şi la reţeaua de gaz sunt date ale scenariului după care s-a desfăşurat exerciţiul de simulare „Seism 2016”, ce a mobilizat, marți și miercuri, mai mult de 6.000 de oameni şi peste 680 de mijloace tehnice, la Bucureşti şi Iaşi. Autorităţile au dorit să afle atât timpii de reacţie ai instituţiilor, care trebuie să acţioneze în cazul unui cutremur de peste 7 grade pe Richter, cât şi modul cum acţionează, se coordonează, se deplasează sau participă la căutări structurile de intervenţie. Au fost verificate, totodată, reacţia cetăţenilor, comunicarea cu aceştia şi cu mediul online.
Ministrul administraţiei şi internelor, Dragoş Tudorache, s-a declarat nemulţumit de felul în care a funcţionat comunicarea cu cetăţenii, dar şi cu aparţinătorii celor care ar fi afectaţi de un astfel de dezastru, precum şi de comunicarea cu jurnaliştii şi cu mediul online. „Dacă am fi într-adevăr în faţa unui dezastru, cum ar fi un cutremur de peste 7, nu ştiu câţi cetăţeni ai României vor sta pe Twitter sau pe Facebook să primească ştiri sau noutăţi. Va trebui să ne gândim la alte modalităţi de comunicare cu cetăţenii, va trebui să gândim un alt sistem de servicii de telefonie, prin care fie cetăţenii care vor să ştie ce se întâmplă, fie aparţinătorii victimelor să poată avea o comunicare constantă cu autorităţile”, a explicat ministrul Tudorache.
Concluziile preliminare, prezentate de ministrul afacerilor interne, arată că trebuie îmbunătăţite „capacităţile de comunicaţii între autorităţile centrale şi cele locale şi judeţene” şi, de asemenea, protocoalele de intervenţie la nivel judeţean, unde „e clar că va trebui să mai intervenim”.
În acelaşi timp, ministrul a remarcat şi faptul că registrul naţional de capabilităţi, actualizat anul acesta, „nu reflectă întru totul situaţia din teren”. Concret, în momentul declanşării unui dezastru, autorităţile se pot baza, în mod real , „doar pe resursele din zona de dezastru şi din judeţele limitrofe”, ţinând cont că o coloană de autoutilitare ISU face 12 ore de la Bihor la Iaşi.
Au mai apărut sincope în coordonarea acţiunilor de căutare şi salvare şi a celor de asistenţă, precum şi între echipele care se ocupau de salvare şi căutare a victimelor.
Unul dintre elementele de succes, potrivit ministrului, a fost faptul că a existat „o structură de comandă bine definită, clară”, care a dat rezultatele aşteptate. „Nu am mai avut situaţii de genul 2-3 oameni la diverse niveluri, care îşi asumă comanda în acelaşi timp şi nu se ştie cine dă ordine. S-a ştiut foarte clar cine dă ordine, cine îşi asumă comanda operativă”, a spus şeful Ministerului Administrației și Internelor (MAI).
„Eu nu am vrut să fac un exerciţiu de succes premeditat în care să spunem că totul merge bi-ne. (...) Ceea ce noi am vrut să facem este să validăm procedurile, conceptul de intervenţie, pe care l-am definit în ultimul an”, a mai afirmat Tudorache.
Primăria Capitalei a anunţat, în contextul exerciţiului organizat de MAI, că poate asigura paturi pentru 44.500 de sinistraţi, în 12 şcoli, autonome în ceea ce priveşte energia electrică şi apa potabilă, iar stocurile de alimente pot asigura o masă caldă pentru 4.261 de oameni, timp de două zile.