Răbdarea şi dragostea Sfintei Parascheva

Data: 15 Octombrie 2014

Mulţi tineri şi mulţi copii stau, an de an, la rând la Sfânta Parascheva. Sunt şi mulţi oameni în vârstă, iar unii dintre ei au uitat şirul anilor de când vin să se închine, în perioada hramului, la Ocrotitoarea Moldovei.

Printre bunici sunt, însă, unii care mărturisesc cu jenă, dar şi cu încântare că recent s-au învrednicit să-i spună Cuvioasei la mulţi ani de ziua ei. „Am mai fost cu alte ocazii, dar niciodată în preajma lui 14 octombrie. Acum, un părinte de la noi ne-a spus: Hai, Cuvioasa ne aşteaptă! Aşa se face că, la 80 de ani, Sfânta Parascheva m-a chemat la hramul ei!“, se bucură sincer tanti Frăsina, din Neamţ.

Femeia e o dovadă a faptului că toţi avem vremea noastră, şansa de care trebuie să profităm. Căci, odată descoperit drumul spre Sfântă, dragul şi dorul de ea nu ne vor mai părăsi în veci! „Până acum doi ani auzeam, mă duceam la biserică, dar parcă nu aveam o chemare atât de puternică. Ei, acum nici nu puteam să dorm de emoţie. Îmi era rău, dar, orice ar fi, nu puteam să nu vin la Iaşi“, povesteşte o femeie din Galaţi.

Cezar e din Roman şi pentru al doilea an consecutiv e prezent la rând, la închinare la sfintele moaşte. „Vin să mă rog pentru liniştea familiei, pentru înţelegere cu soţia, pentru sănătate. Am simţit că s-a schimbat ceva de data trecută. Sfânta Parascheva chiar ne ajută!“, spune bărbatul. În vorbele lui şi în suflet, Cuvioasa a sădit o sămânţă de credinţă şi-a lăsat-o să crească. (N.P.)