„Rădăcini Brâncoveneşti“ la Muzeul Ţăranului Român

Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti a organizat joi, 27 iunie 2013, în Sala „Irina Nicolau“, un eveniment cultural de excepţie dedicat Sfinţilor Brâncoveni, de la al căror martiriu se vor împlini anul viitor 300 de ani. 

 

Este vorba de vernisajul expoziţiei „Rădăcini Brâncoveneşti“, de Elena Murariu, unul dintre cei mai importanţi pictori restauratori de artă sacră din ţara noastră.

 

Lucrările prezentate au ca sursă de inspiraţie viaţa Sfinţilor Brâncoveni, arta brâncovenească şi tradiţiile spaţiului românesc. Această expoziţie (curator, Monica Morariu) este prima dintr-o serie de astfel de manifestări dedicate de artistă Sfinţilor Brâncoveni şi cuprinde lucrări de grafică şi pictură. Cu acest prilej, a fost lansat şi volumul „Rădăcini Brâncoveneşti“, un catalog orientativ al expoziţiilor închinate de artistă Sfinţilor Brâncoveni.

 

„Pentru mine, Brâncoveanu este omul total şi absolut al umanităţii româneşti. Moartea lui martirică îl face să treacă dincolo de profilul obişnuit al marilor români, pentru că marii români au calităţi intelectuale incontestabile, dar nu sunt, înainte de toate, evidenţiaţi în istoria Europei şi a lumii, prin curajul lor, prin setea de martiriu. Brâncoveanu a dat un exemplu în epoca sa, care nu a fost perceput imediat. În 1720, când doamna Marica aduce trupul lui acasă - şi Elena Murariu, într-o grafică a ei admirabilă, creează o hagiografie a acestui moment -, în acea clipă, românii au revelaţia a ceea ce se întâmplase cu şase ani înainte. Simţeau, odată cu martiriul lui Brâncoveanu, că venea Apocalipsa“, a spus academicianul Răzvan Theodorescu, care a prezentat expoziţia. 

 

„Elena Murariu are o experienţă foarte vastă a picturii brâncoveneşti. A lucrat la Polovragi, la Fundeni, la Dintr-un Lemn, la Hurezi. Elena Murariu este obsedată, în chip frumos, de crearea unei iconografii de tip modern. Această iconografie poate să fie scara Brâncovenilor, chiparosul sau bradul, capetele retezate ale Brâncovenilor, o întreagă legătură între natura însufleţită şi trupurile neînsufleţite ale martirilor. Artista a creat în ultimii ani prolegomenele unei pe drept meritate comemorări vizuale, dar şi literare, a momentului brâncovenesc. În aceste lucrări există multă eleganţă, mult rafinament, pornind de la izvoadele brâncoveneşti“, a mai spus academicianul Răzvan Theodorescu.

 

La rându-i, Elena Murariu a mulţumit celor prezenţi, „de a fi împreună şi a ne bucura de faptul că rădăcinile spirituale, culturale, identitare ale neamului nostru sunt vii. Mulţumesc Bunului Dumnezeu că m-a purtat şi m-a ajutat să duc acest proiect, într-un număr lung de ani, şi să ajung cu el aproape la liman. Vă mulţumesc dumneavoastră, căci, fără dumneavoastră, arta ar muri, iar mâna iconarului ar tremura prea tare şi nu ar mai putea lucra“, a spus artista.

 

La eveniment au participat Alteţele lor regale Prinţul Nicolae şi Principele Radu, membri ai Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti, preoţi, monahi şi monahii, artişti, specialişti şi un numeros public iubitor de artă sacră.

 

Expoziţia va fi deschisă până pe 19 iulie 2013.