Răspundem cititorilor: Bolnavii de hepatită A trebuie să consume multe fructe şi să evite prăjelile

Delia H., jud. Dâmboviţa: „Sufăr de diabet şi, pe fondul acestei boli, din cauza imunităţii scăzute, am făcut şi o hepatită A. Ce regim alimentar recomandă, pentru această boală, prof. Constantin Milică?“

Prof. Constantin Milică: Regimul alimentar are un rol foarte important, asigurând creşterea rezistenţei generale a organismului şi evitarea evoluţiei bolii spre cronicizare. La hepatita acută, mai ales în primele zile de criză, bolnavul nu are poftă de mâncare şi, de aceea, i se recomandă un regim de refacere a ficatului lezat. La început se va administra, timp de două luni, o cură de sucuri dietetice de legume (morcov, sfeclă roşie, tomate), sucuri nefermentate din fructe (mere, prune, struguri, pepene verde, portocale, lămâi, căpşuni, fragi, agrişe, afine), consumate imediat după preparare, şi ceaiuri medicinale îndulcite cu miere de albine. La 2-3 zile după încetarea crizelor şi după apariţia poftei de mâncare, se introduc în alimentaţie produse lactate: lapte dulce, iaurt, brânză proaspătă de vaci (250 g/zi), caş dulce, urdă, telemea desărată (100 g/zi), smântână (două linguri pe zi), brânzoaice din aluat de cartofi cu brânză de vaci, margarină, oţet de mere şi untdelemn crud (40-50 g/zi). Sunt uşor suportate supele de zarzavat (cu cartofi, morcov, varză, pătrunjel), supele cu zdrenţe de ou şi făină, legume verzi fierte, salate de legume (spanac, ardei gras, varză, pătrunjel), cartofi fierţi sau copţi, carne de peşte slab (păstrăv, ştiucă, lin, biban, şalău, cod), rasol din carne de vită slabă sau de pasăre, omletă din albuş sau cu conopidă. La masă se serveşte pâine prăjită, mămăligă, macaroane, orez, ouă moi, budinci, papanaşi şi fulgi de ovăz. La desert se consumă fructe proaspete, care măresc rezerva de glicogen din ficat şi îmbunătăţesc starea funcţională a ficatului, prin protejare împotriva toxinelor. Sărurile de magneziu din fructe stimulează secreţia şi evacuarea bilei în duoden, pentru asigurarea digestiei. Se mai adaugă, la desert, diferite dulciuri, în cantităţi moderate (şerbet, peltea, dulceaţă, gemuri, sufleuri, prăjituri, siropuri, compoturi). La acestea se adaugă drojdie de bere (80 g/zi) şi vitaminele A, B, C, K. Prin respectarea acestor medicaţii se va realiza un regim sărac în grăsimi animale (bogate în colesterol), dar cu suficiente glucide, proteine, vitamine şi săruri minerale. Necesarul caloric zilnic va fi asigurat prin 2.500-3.000 de calorii (40-45 calorii/kg corp), în care vor intra 300-350 g glucide, 75-120 g proteine şi puţine lipide vegetale (20-50 g). La hepatita cronică, cu durată de peste un an de la declanşare, este indicat regimul alimentar menţionat în hepatita acută. Pentru cruţare hepatică, se exclude prăjirea alimentelor, dar se acceptă fierberea, înăbuşirea şi coacerea lor.