Răspundem cititorilor: Infuzia de mesteacăn reglează nivelul colesterolului

Alina V., jud. Timiş: "Ce tratamentele fitoterapeutice sunt bune împotriva nivelului mare al colesterolului?"

Prof. Constantin Milică: Se fac cu o serie de plante medicinale care au dovedit o mare eficacitate: - anghinare (frunze uscate), din care se prepară o infuzie care se bea ˝ dimineaţa, pe stomacul gol, iar restul cu 30 de minute înainte de mese, după care urmează repaus la pat, culcat pe partea dreaptă; - păducel (flori şi frunze uscate), din care se face infuzie (o linguriţă la 200 ml apă clocotită); se beau trei ceaiuri pe zi într-o cură de trei săptămâni; - mesteacăn (frunze uscate), pentru a face o infuzie concentrată (două linguri la 250 ml apă clocotită), la care se adaugă un vârf de cuţit de bicarbonat de sodiu; - păpădie (frunze) pentru infuzie, din care se beau două-trei căni pe zi într-o cură de două-trei săptămâni; - pătlagină (frunze) pentru infuzie, din care se bea câte o lingură la două ore. Reţeta autorului: - anghinare (frunze), brusture (rădăcini), fasole (teci), gălbenele (flori), mesteacăn (frunze), păducel (flori şi frunze), păpădie (herbă), pătlagină (frunze). Apiterapia recomandă toate formele de produse apicole: miere de albine, lăptişor de matcă, polen, tinctură de propolis. În vederea reducerii colesterolului, îndeosebi a fracţiunii LDL (rău) şi a trigliceridelor sanguine, este necesară o intensificare a activităţii fizice, cu un efort fizic în limite moderate, care va spori arderea surplusului de grăsimi. Prin aceasta se va reduce riscul îmbolnăvirii de cardiopatie ischemică şi hipertensiune arterială şi se combate excesul ponderal. Se ştie că persoanele supraponderale au un nivel de colesterol sanguin mai mare decât cele cu greutate normală. Scăderea în greutate reduce cantitatea de colesterol LDL (rău) şi măreşte cantitatea de colesterol HDL (bun). Se recomandă multă mişcare, plimbări şi sport în aer liber (înot, jogging, jocuri uşoare cu mingea). De asemenea, este absolut obligatorie excluderea fumatului, care provoacă îngustarea vaselor sanguine şi creşterea oxidării grăsimilor depuse pe pereţii arterelor şi venelor. Sângele devine mai vâscos, cu formarea de cheaguri în condiţii de stres, când se eliberează multă adrenalină şi alţi hormoni de stres.