Răspundem cititorilor: Socata, un remediu excelent pentru cei care suferă de surmenaj nervos

Rodica G., jud. Vrancea: "Aş dori să ştiu ce efecte terapeutice au preparatele din flori de soc şi, în mod special, socata. Vă mulţumesc!"

Prof. Constantin Milică: Socata, o băutură ideală de la tinereţe până la bătrâneţe, se prepară din 10-15 inflorescenţe proaspete, care se pun în 10 litri de apă; se fierbe până dă în două clocote, se adaugă 1 kg zahăr sau miere de albine, o lămâie tăiată felii şi un pachet cu sare de lămâie. După răcire se adaugă un cub de drojdie (cât o nucă) şi se lasă să fermenteze timp de două zile, cu agitare, folosind o lingură de lemn. Se strecoară şi se trage în sticle bine astupate, care se păstrează la rece, în loc întunecos. După preferinţă, băutura se poate colora cu zahăr ars. Consumul zilnic este de 2-3 păhărele, înainte de mese, fiind un bun tonic general, spumant ca şampania, cu efecte diuretice, depurative şi antitoxice. O cură de două săptămâni, cu câte 1 litru de socată pe zi, în locul apei de băut, are efecte remarcabile la persoane cu surmenaj nervos, astenie, depresie psihică pe fond de stres, inhibări şi blocaje psihice. Consumul de socată se asociază cu un regim alimentar lacto-vegetarian şi un program de viaţă relaxat, cu plimbări zilnice în natură şi sporturi uşoare. Însă, preparatele din flori de soc sunt eficiente şi în tratarea afecţiunile căilor respiratorii (gripă, guturai, răceală, răguşeală, tuse, crize severe de astm bronşic, bronşită, tuberculoză, rujeolă, scarlatină, infecţii la nivelul plămânilor şi ale căilor respiratorii superioare). Ceaiul din flori este eficient în crize de dispnee şi tuse, însoţite de cianozări, care trezesc bolnavul din somn, înainte de miezul nopţii, cu transpiraţie abundentă la trezire, agitaţie, anxietate şi extremităţi reci şi cianozate. În uz extern, ceaiul de soc se foloseşte în furuncule, abcese, eczeme, degerături, arsuri, umflături, urticarie şi pentru comprese în conjunctivită, blefarită, eczeme ale pleoapelor şi orgelet, având rol de a reduce inflamaţiile şi de a fluidifica infecţiile. Pentru uz intern se folosesc: - infuzie din două linguriţe cu flori uscate la 250 ml apă clocotită; se infuzează acoperit 10 minute, se îndulceşte după gust şi se beau 2-3 ceaiuri călduţe pe zi, ultima cană înainte de culcare. Eficienţa creşte prin adaosul unei linguriţe de bitter suedez sau sirop de mentă; - infuzie din amestec cu flori, frunze şi scoarţă de soc, în părţi egale, eficientă ca depurativ pentru curăţirea sângelui; - infuzie din amestec cu flori de soc şi flori de tei, în părţi egale, folosită în afecţiuni ale căilor respiratorii, răceli şi bronşite. - tinctură preparată sub formă de macerat, timp de 14 zile, în alcool 400, din care se ia câte o lingură dimineaţa, pe stomacul gol, şi seara, în 100 ml apă; - vin din flori, din care se consumă câte 2-3 păhărele pe zi.