Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă depind de alte investiţii din zonă

▲ „Proiectul unei noi centrale trebuie corelat cu alte mari programe, cum ar fi finalizarea amenajării Dunării în zona Bala, de către Ministerul Transporturilor, şi construirea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa ▲ Acestea trebuie realizate până la începutul probelor pentru punerea în funcţiune a reactoarelor 3 şi 4“, a spus oficialul Nuclearelectrica ▲

Finalizarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă este condiţionată de alte mari proiecte, cum ar fi amenajarea Dunării în zona Bala, realizarea centralei de la Tarniţa şi posibilităţile de racordare la sistemul naţional al energiei produse în cele două reactoare, a declarat directorul general Nuclearelectrica, Teodor Chirica. Realizarea companiei de proiect privind construirea celor două reactoare se va implementa în două faze. „În prima fază, care va dura 18 luni, capitalul social al companiei va fi de 30 de milioane de euro, iar la sfârşitul acestei faze fiecare din companii va decide individual participarea în continuare la proiect“, a spus Chirica. Acesta a precizat că în prima fază se vor actualiza şi revizui costurile proiectului, se va realiza cererea de oferte pentru selectarea contractantului sau contractorului pentru realizarea celor două unităţi şi se vor solicita avizele necesare. „Acest proiect trebuie corelat cu alte mari programe, cum ar fi finalizarea amenajării Dunării în zona Bala de către Ministerul Transporturilor şi construirea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa. Acestea trebuie realizate până la începutul probelor pentru punerea în funcţiune a reactoarelor 3 şi 4“, a spus oficialul Nuclearelectrica. Probleme în ceea ce priveşte transportul energiei Acesta a subliniat că este nevoie de implicarea Transelectrica pentru asigurarea racordului la sistemul energetic naţional a celor două reactoare, odată cu modificarea codului reţelei pentru ca reactoarele să funcţioneze ca bază în sistemul energetic, nu fluctuant. „Nerealizarea acestora pot condiţiona căderea proiectului“, a punctat Chirica. Acesta a mai precizat că, în prezent, se are în vedere finanţarea proiectului în structura 30% capital social, adus de investitori şi 70% împrumuturi. „Studiul de fezabilitate realizat în 2004 arată că investiţia necesară acestui proiect se ridică la 2,2 miliarde de euro, fără a include costurile de finanţare şi nici creşterile din ultima perioadă la materiale, în special oţel şi la manoperă“, a mai spus Chirica. Potrivit sursei citate, acordul privind înfiinţarea companiei de proiect urmează să fie obţinut până la 25 martie, urmând ca parafarea documentelor să aibă loc la 27-28 martie. Raportul Comisiei de negociere va fi supus spre aprobare Guvernului în aprilie, astfel încât în mai să fie înregistrată compania de proiect. „Fiecare din părţi va finanţa proiectul proporţional cu acţiunile deţinute şi va prelua electricitatea generată de cele două reactoare în aceeaşi proporţie“, a spus Chirica. România are în prezent un reactor operabil (Unitatea 1 de la Cernavodă), unul intrat în exploatare comercială de curând (Unitatea 2). Unitatea 1 a CNE, care funcţionează din 1996, asigură circa 10% din consumul naţional de electricitate, iar o parte din energia produsă de reactorul 2 va începe să fie tranzacţionată pe platformele operatorului pieţei de electricitate OPCOM, după 1 noiembrie. Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost realizată în baza unui contract încheiat în anul 2003 cu Atomic Energy of Canada Ltd. şi grupul industrial Ansaldo - Italia, reactorul de tip Candu 6 cu care este echipată fiind cel de-al doilea de acest tip de pe platforma CNE Cernavodă, primul funcţionând neîntrerupt din 1996. Două sau patru reactoare la noua centrală nucleară Studiile Transelectrica arată că o nouă centrală nucleară care va fi realizată după 2020 va trebui să aibă 2-4 grupuri, a declarat directorul general Nuclearelectrica, Teodor Chirica. „În ceea ce priveşte strategia energetică după 2020, reprezentanţii Transelectrica au precizat că o nouă centrală nucleară va trebui să funcţioneze cu 2-4 grupuri pentru a realiza reglajul în sistemul energetic“, a spus Chirica. Potrivit oficialului Nuclerelectrica, acest lucru este necesar în condiţiile în care tot mai multe companii din sectorul energetic au în vedere realizarea unor centrale eoliene care au o producţie fluctuantă de energie.