Relaţiile dintre Rusia şi Europa de Est rămân marcate de resentimente istorice

▲ „Ţările Europei de Est îşi construiesc noua identitate, insistând asupra revenirii lor în Europa după jugul comunist (...) Rusia suferă, la rândul său, de pierderea statutului de superputere“, afirmă Maria Lipman, expert la Centrul Carnegie din Moscova, într-un material publicat de AFP ▲

Relaţiile dintre Rusia şi fostele ţări-satelit ale blocului de Est rămân marcate de neîncredere, chiar şi după 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, Moscova punând pe seama SUA complicarea apropierii sale de bătrâna Europă. „Aceste raporturi sunt tensionate de amintiri dureroase de o parte şi de alta, amintiri care nu dispar aşa de repede“, consideră Maria Lipman, expert la Centrul Carnegie din Moscova. „Ţările Europei de Est îşi construiesc noua lor identitate, insistând asupra revenirii lor în Europa după jugul comunist (...) Rusia suferă, la rândul său, de pierderea statutului de superputere“, adaugă Maria Lipman, potrivit AFP. Societatea rusă nu a făcut „efort de memorie“ asupra trecutului său sovietic, consideră, la rândul său, Denis Volkov, sociolog la Centrul independent Levada. Acest lucru explică faptul că Rusia respinge orice altă interpretare, în afară de cea proprie, asupra celui de-al Doilea Război Mondial, precum şi refuzul de a ancheta cazul ofiţerilor polonezi masacraţi la Katyn, în 1940, din ordinul lui Stalin. Aceste resentimente, notează AFP, umbresc relaţiile bilaterale şi împiedică o apropiere între Moscova şi Uniunea Europeană. Rusia nu crede în independenţa foştilor sateliţi ai URSS Noile opţiuni geopolitice, precum aderarea ţărilor din Europa de est la NATO şi voinţa Poloniei şi a Republicii Cehe de a primi pe teritoriul lor elemente ale scutului antirachetă american, exasperează Moscova, care vede în spatele acestor opţiuni mâna Washingtonului. Pe de altă parte, Polonia şi ţările baltice sunt în prima linie a statelor care se opun Nord Stream, un proiect de gazoduct menit să lege Rusia de Germania prin Marea Baltică, considerând că acest proiect este un plan al Moscovei de a ocoli teritoriile lor. Totodată, Polonia, Estonia, Lituania şi Letonia susţin cu vehemenţă regimuri prooccidentale în Ucraina şi Georgia, foste republici sovietice pe care Moscova le consideră în continuare ca făcând parte din sfera sa de influenţă. „Rusia nu crede în independenţa foştilor sateliţi ai URSS, considerând că «dacă ei nu mai depind de noi, depind se alţii». Această ostilitate faţă de «trădătorii care joacă acum după cum li se spune de la Washington» este vehiculată şi de televiziunile ruse, controlate de stat, şi împărtăşită de o populaţie obişnuită cu clişee antiamericane din epoca sovietică“, consideră sociologul Denis Volkov. „Washingtonul nu vrea să vadă Rusia apropiindu-se de UE“ Vladimir Kumacev, expert al Academiei de Ştiinţe din Rusia, susţine că, pentru a fi „utilă“ Statelor Unite ale Americii, Noua Europă intră în confruntare cu Rusia. „Washingtonul nu vrea să vadă Rusia apropiindu-se de UE, ceea ce ar face Europa mai independentă de America“, apreciază Kumancev. „Polonia, România, Ungaria, Bulgaria sau Republica Cehă sabotează proiecte energetice (iniţiate de Moscova - n.r.) şi sunt împotriva intrării business-ului rusesc în ţările lor, în detrimentul întreprinderilor pe care ruşii le-ar fi putut salva“, explică expertul Academiei de Ştiinţe din Rusia motivele îngheţului survenit între Rusia şi foştii săi sateliţi comunişti.