Remedii din plante pentru o faţă curată

Acneea cauzează un disconfort fizic, concomitent cu un impact emoţional şi social major asupra vieţii, mai ales la fete şi femei tinere. Disconfortul fizic poate lăsa urme nedorite pe faţă, chiar cicatrice permanente. Mult mai grave sunt efectele emoţionale, care pot conduce la depresie psihică, autoizolare de colectiv şi scăderea prestigiului în şcoală sau la serviciu, peste care se suprapune un complex de timiditate păstrat toată viaţa.

Din toate timpurile, femeile, indiferent de vârstă, şi-au dorit să-şi păstreze prospeţimea şi tonusul unui ten frumos şi sănătos. Pentru aceasta au folosit un întreg arsenal de produse, naturale sau chimice, unele dintre acestea fiind susţinute printr-o reclamă exagerată, fără un diagnostic precis. Având în conţinut diferite substanţe iritante, antibiotice, hormoni, anumite preparate cosmetice au determinat multe afecţiuni dermatologice cum sunt coşurile, ridurile, uscarea tenului, umflături sau prurit. Acneea, cu denumirea populară de coşuri, este o afecţiune cronică a pielii, manifestată prin inflamarea glandelor sebacee, uneori purulentă când se asociază cu o suprainfecţie microbiană, cel mai frecvent cu stafilococi. Leziunile dermatologice pot avea mai multe forme şi sunt cauzate de formarea de comedoane (puncte albe sau negre pline cu sebum, celule moarte, fire de păr şi bacterii). Mai apar microchisturi sebacee (aglomerări de celule albe în stratul cornos al pielii), papule (umflături roşietice foarte mici, uneori aproape invizibile), pustule (băşicuţe gălbui, cu puroi, în jurul unui fir de păr) şi vezicule (băşicuţe roşii cu lichid). La o persoană acneică pot exista toate aceste forme de manifestare sau numai o parte din acestea. În prima fază, în jurul firului de păr, se înmulţesc, în exces, celulele comeocite, iar glanda sebacee produce o substanţă care formează un comedon cu vârf alb de cheratină şi sebum. Treptat, aceste comedoane se închid la culoare şi devin negre ca urmare a colorării cu melanină şi a oxidării la suprafaţă a sebumului şi a impurităţilor. Prin apăsare se elimină un cilindru grăsos, lung de câţiva milimetri, mai frecvent pe aripile nasului, frunte, coada ochilor şi bărbie. Mai rare sunt localizările pe obraz, gât, umeri, piept, braţe şi coapse. După eliminarea filetelor grăsoase poate să apară o crustă care se finalizează printr-o cicatrice permanentă. Ce forme ale bolii pot apărea Acneea poate lua forme clinice variate, cea mai frecventă fiind acneea vulgară juvenilă care afectează pe adolescenţii între 14-18 ani, ca urmare a unei intense activităţi hormonale specifice pubertăţii. În plus, apare şi la tinerii cu hipersecreţie a glandelor sebacee (cu pielea grasă, seboreică), la care cantitatea mare de grăsime provoacă astuparea porilor pielii. La fete, acneea juvenilă se declanşează cu câteva zile înainte de apariţia ciclului menstrual. În linii generale, acneea juvenilă poate persista timp de 3-5 ani, dar uneori se prelungeşte la 10-20 de ani. Cel mai frecvent dispare după vârsta de 30 de ani, iar la femei după prima sarcină, indiferent de cauzele care au generat boala. Principalele cauze declanşatoare ale acneei juvenile sunt: tulburările endocrine, dezechilibrele între hormonii androgeni şi estrogeni, infecţiile bacteriene şi factorii de origine ereditară sau psihică. Coşurile la adolescenţi pot fi inofensive, dar uneori sunt destul de dureroase. În cazuri extreme conţin puroi şi sânge care pătează hainele şi lenjeria de pat, mai ales pernele. Statisticile arată că acneea afectează mai mult de 90% dintre tineri, cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani. Un exemplu concret demonstrează că 40-50 milioane de americani, tineri şi vârstnici, suferă de acnee. Şi copiii pot fi afectaţi de acne Nu numai adolescenţii sunt afectaţi de acnee, ci şi copiii, adulţii şi chiar persoanele cu vârste înaintate, de ambele sexe. Peste 40 % dintre femeile adulte prezintă forme mau mult sau mai puţin severe de acnee rozacee, care apare, mai întâi, printr-o roşeaţă permanentă, cu formare de vezicule (băşicuţe cu lichid), provocate de tulburări menstruale, genitale (ovariene), gastrointestinale, hepatice şi neurovegetative. Dezechilibrele hormonale stimulează secreţia uleioasă a glandelor sebacee, mai ales când se suprapune pe o stare de constipaţie cronică. Unele femei nu au avut acnee la pubertate, dar stresul cotidian şi ritmul alert al vieţii constituie principalii factori care duc la apariţia acneei la maturitate. Ca frecvenţă, înainte de pubertate, acneea este mai răspândită în rândul fetelor. În timpul pubertăţii, boala afectează ambele sexe, cu complicaţii mai mari la băieţi, iar la maturitate creşte frecvenţa bolii la persoanele de sex feminin. Deşi la vârsta adultă este mai bine suportată decât în adolescenţă, acneea tardivă este mai rezistentă la diferite tratamente locale, ceea ce le descurajează pe paciente şi renunţă la orice tratament. În afară de acneea juvenilă şi cea rozacee mai pot exista alte forme cu particularităţi distincte (acneea gastrică, hepatică, intestinală şi nervoasă). Tratamentele fitoterapeutice Pe lângă preparatele antibiotice, dezinfectante, autovaccin şi hormonale se folosesc, cu succes, multe plante medicinale care au proprietăţi detoxifiante, antialergice, diuretice, astringente şi cicatrizante, aplicate într-un tratament de lungă durată, având rol în ameliorarea metabolismului general şi al celui glandular. În consumul intern se utilizează: - infuzie din herba de trei-fraţi-pătaţi cu proprietăţi antialergice şi depurative în curăţirea tumorilor interne; - infuzie din frunze de frasin, salvie, măcriş sau urzică vie (2 linguriţe frunze uscate la 300 ml apă clocotită); se beau câte 100 ml după cele 3 mese principale, având acţiuni antiinflamatoare, diuretice şi cicatrizante; - infuzie din muguri de zmeur; - decoct din rădăcini de brusture sau păpădie; - decoct din frunze de salvie, pedicuţă şi pelin; - decoct din teci de fasole (în cură de lungă durată); - tinctură din frunze de nuc fără peţiol (câte 15 picături, de 3 ori pe zi). Reţeta autorului Amestecurile de plante folosite intern au o eficacitate deosebită în următoarea reţetă propusă de autor: - trei-fraţi-pătaţi, urzică vie, salvie, frasin, cicoare, păpădie, fenicul şi nuc (în părţi egale). Se prepară sub formă de infuzie din 2 linguriţe amestec la 250 ml apă clocotită; se infuzează acoperit 5 minute, se strecoară şi se beau zilnic 3 căni cu ceai cald, înainte de mesele principale, cu adaus de bitter suedez (o lingură la cană). Tinctură de gălbenele pentru tenuri uscate - comprese şi spălături locale cu infuzie sau decoct concentrat din flori de gălbenele, herba de trei-fraţi-pătaţi şi coada- şoricelului, rădăcini de brusture, cicoare şi nalbă mare, muguri zdrobiţi de plop negru, conuri de hamei, scoarţă de stejar şi frunze de nuc sau mentă. Efectele tratamentelor cresc, dacă se adaugă 6 linguri de oţet din mere. După uscarea tenului se tamponează pielea cu tinctură de propolis (15%); - comprese cu tinctură de gălbenele, aloe sau ienupăr (macerate în alcool 400 timp de 8 zile), având efecte antiinflamatoare şi cicatrizante, mai ales la tenurile uscate; - comprese cu extract hidroalcoolic 40° cu amestec din flori de gălbenele, lavandă şi muşeţel, herba de sunătoare şi nalbă, scoarţă de salcie şi muguri de pin (câte 10-20 g din fiecare), având efecte antiseptice, vaso-dilatatoare, emoliente, calmante şi astrigente; - cataplasme cu infuzie din frunze şi rădăcini de cicoare, frunze de praz şi săpunariţă, bulbi zdrobiţi de ceapă; - tamponări locale de 4-5 ori pe zi cu felii de tomate sau castraveţi şi suc proaspăt de roşii sau varză de 3 ori pe zi; - tamponări cu suc de napi fierţi; - oţet cu hrean macerat timp de 10 zile sau ridichi rase în oţet şi drojdie de bere în lapte pentru a pregăti măştile cosmetice ce se aplică pe faţă timp de 10 minute, dimineaţa şi seara, după care se spală tenul cu apă fierbinte şi apoi cu apă rece. Lapte de crini contra porilor dilataţi - lapte de crini contra coşurilor preparat din petalele a 4 crini albi proaspăt înfloriţi, care se macerează, la întuneric, în 250 ml alcool 900 timp de 30 de zile; cu soluţia puţin uleioasă şi foarte parfumată se tamponează obrazul, dimineaţa şi seara, având efecte imediate în combaterea acneei şi în catifelarea tenului, mai ales la tenurile grase şi cu pori dilataţi; - loţiune antiacneică, preparată din 100 ml apă de roze şi 100 ml alcool camforat, se utilizează în frecţii uşoare, seara, după demachiere; - loţiuni cu suc proaspăt de varză; - unguent preparat din gălbenele sau muşeţel şi muguri de plop negru fierţi în untură şi ceară de albine cu care se fac masaje uşoare. Tratamentul apiterapeutic Se face cu acneol pentru tamponarea tenului, de 2-3 ori pe zi şi cu alifie de propolis (20%), aplicată de 2 ori pe zi pe locurile afectate, timp de 2-3 săptămâni pe lună. Regimul alimentar Este deosebit de important, întrucât o alimentaţie echilibrată poate fi un prim pas în prevenirea apariţiei acneei şi în diminuarea efectelor acesteia. După erupţia acneei se va începe cu 1-2 zile de repaus alimentar, consumând numai lichide sub formă de sucuri depurative din tomate, sfeclă roşie, struguri, portocale, pentru a realiza purificarea digestivă. Urmează un regim zilnic controlat, luând, dimineaţa, la micul dejun, câte două linguri de tărâţe cu grâu germinat. În restul zilei se recomandă consumul de zarzavaturi cu frunze verzi (pătrunjel, spanac, mărar, praz, lăptucă), legume crude (morcov, ţelină, sfeclă roşie, salată de varză albă şi roşie, tomate, ceapă, usturoi), suc de orz. Regimul de alimentaţie zilnică se completează cu carne slabă (pasăre, peşte în rasol sau grătar), ulei vegetal, drojdie de bere, pâine integrală, grâu germinat, iaurt, brânză proaspătă de vaci, fructe proaspete, sucuri naturale de fructe. Apa hidratează şi purifică tenul Cura cu vitamine (A şi complexul B), completată cu loţiune de acid retinoic (vitamina A acidă), precum şi cu săruri minerale (zinc şi crom), elimină acneea în 3-5 săptămâni. Să nu se neglijeze consumul unei cantităţi de 1,5 - 2 litri de apă potabilă, de bună calitate, care are un rol important în hidratarea şi purificarea tenului. Se vor evita produsele alergene care stimulează secreţia glandelor sebacee: grăsimi animale, carne grasă, mezeluri, afumături, vânat, conserve, sosuri, prăjeli, mâncăruri puternic condimentate şi foarte sărate, salate prea acre, brânzeturi fermentate, caşcavaluri, vinete, dulciuri concentrate, ciocolată, îngheţată, cafea, alcooluri tari şi băuturi acidulate. Fierbeţi rufele şi schimbaţi zilnic faţa de pernă Se recomandă utilizarea produselor de curăţire antibacteriană, non-uleioase, cum ar fi masca de argilă cu adaus de echinacea sau cimbru, cu bune efecte terapeutice. Se impune spălarea feţei, de două ori pe zi, cu apă călduţă şi săpunuri blânde cu sulf sau gudron, fără frecarea tenului. Pentru igiena generală este necesară fierberea rufelor de corp, schimbarea zilnică a cămăşii şi a feţei de pernă şi băi de aburi la cap şi piept (zilnic câte 15 minute). Exerciţiile fizice şi alergările (jogging) timp de 30 minute pot stimula circulaţia sanguină, contribuind direct la eliminarea toxinelor. De asemenea, sunt benefice curele de transpiraţie (saună săptămânală), băile sudorifice de soare (o dată pe zi), fără expunere prea lungă în orele de arşiţă, evitarea scărpinatului şi a stoarcerii coşurilor întrucât apare pericolul inflamării şi infectării, iar faţa va rămâne cu cicatrice. Baie lunară de aburi, la sfatul cosmeticianului Se vor evita cremele de noapte şi loţiunile pe bază de alcool şi se exclud cremele care conţin isopropyl-isostearat, -palmitat sau -miristat care pot declanşa o erupţie acneică. Sub îndrumarea unui cosmetician se face lunar o baie de aburi sau infuzie cu muşeţel (4 linguri la 500 ml apă), urmată de scoaterea comedoanelor şi aplicarea unei măşti pentru ten gras şi seboreic. Înainte de culcare se face demachiajul obligatoriu pentru a lăsa tenul să respire peste noapte. La femeile cu acnee aflate în timpul sarcinii se evită utilizarea medicamentelor de sinteză chimică şi a antibioticelor (ex. tetraciclină), întrucât poate fi afectată sănătatea fătului, cu urmări grave, prin posibile malformaţii la creier, dinţi şi oase, deficienţe cranio-faciale, cardiovasculare şi la nivelul sistemului nervos central. În multe situaţii este necesară o prestaţie psihologică la tinerii timizi, anxioşi şi introvertiţi. Tratamentul balneoclimateric Este recomandat în staţiunile cu ape sulfuroase (Herculane, Căciulata, Călimăneşti, Olăneşti, Pucioasa) şi cu băi de soare (Mangalia, Eforie, Mamaia).