Resfințirea paraclisului istoric al Seminarului Teologic din Buzău

Un articol de: Pr. Dragoș Olteanu - 18 Noiembrie 2024

În ziua pomenirii Sfântului Ierarh Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului, joi, 14 noiembrie 2024, Paraclisul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din incinta Centrului eparhial de la Buzău a primit veșmântul harului, după o serie de lucrări de restaurare și înfrumusețare. Slujba de târnosire a lăcașului de cult a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei.

În continuare, chiriarhul locului a săvârșit Sfânta Liturghie împreună cu un sobor de zece clerici: pr. Marian Gegea, vicar administrativ eparhial; pr. Gheorghe Sava-Popa, fost profesor și director al Seminarului Teologic Ortodox „Chesarie Episcopul” din Buzău; pr. prof. Cristian-Marius Dima, actualul director al școlii teologice; pr. Dan Necula, consilier eparhial la Sectorul învățământ și acti­vități cu tineretul; pr. prof. Marius-Daniel Ciobotă, consilier eparhial la Sectorul cultural și comunicații media; pr. prof. Nicolae Moraru; pr. prof. Gianin-Cristian Oprea; pr. spiritual Daniel Bahnea; arhid. prof. Daniel Dumitrică, secretar eparhial; arhid. Laurențiu Manea. 

La sfârșitul Sfintei Liturghii a fost oficiat un parastas pentru profesorii și absolvenții seminarului buzoian mutați la Domnul. Cântările liturgice au fost interpretate de Corul psaltic-misionar „Sfântul Roman Me­lodul” al eparhiei și de elevi semi­nariști.

La eveniment au participat primarul municipiului Buzău, Constan­tin Toma; prof. dr. Daniela Palcău, inspector școlar general al Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Buzău; prof. Robert-Mugurel Roșioru, inspector școlar pentru disciplina Religie la ISJ Buzău; cadrele didactice și elevii Seminarului Teologic „Chesarie Episcopul”.

În cuvântul rostit cu acest prilej, Întâistătătorul Arhiepiscopiei Buzăului și Vrancei a vorbit despre viața și învățătura Sfântului Grigorie Palama cu privire la energiile necreate ale lui Dumnezeu. Totodată, Înaltpreasfințitul Părinte Ciprian a subliniat valoarea istorică a paraclisului în care seminariștii buzoieni își desfășoară practica liturgică: „Am considerat oportun ca, în ziua de prăznuire a Sfântului Grigorie Palama, la un an după ce am redeschis paraclisul pentru slujirea liturgică, să sfințim acest lăcaș de cult unde au slujit și au predicat generații de părinți profesori, unde s-au rugat și s-au format pentru preoție generații de elevi. Prin rânduiala lui Dumnezeu, am binecuvântat clădirea anexă a seminarului în data de 9 noiembrie, la sărbătoarea Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina, care a fost profesor și director de seminar teologic, motiv pentru care elevii noștri îl vor socoti de acum înainte ocrotitor al lor, pe lângă cei trei mari dascăli ai lumii și ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie de Dumnezeu Cuvântătorul și Ioan Gură de Aur. Iată că astăzi l-au dobândit ca ocrotitor și pe Sfântul Ierarh Grigorie Palama, Arhi­episcopul Tesalonicului, unul dintre cei mai importanți Părinți ai Bisericii Răsăritene, căruia îi datorăm înțe­le­gerea corectă a teologiei harului sau a teologiei energiilor divine necreate. Sfântul Grigorie a explicat o dată pentru totdeauna în ce constă distincția dintre ființa lui Dumnezeu, care nu poate fi cunoscută și împărtășită, și energiile necreate, care izvorăsc din ființa divină și se revarsă asupra celor dreptcre­din­cioși, smeriți, ascultători și rugători”. 

Paraclisul Arhiepiscopal „Sfinții Îm­părați Constantin și Elena” a fost construit între anii 1838 şi 1841 de către Episcopul Chesarie Căpățână al Buzăului. Pictura lăcașului de închinare a fost realizată în vremea Epis­copului Inochentie Chițulescu, însă, odată cu trecerea timpului, aceasta s-a deteriorat, fiind restaurată în două rânduri: în 1948, prin purtarea de grijă a Episcopului Antim Angelescu, și în 1983, prin strădania Episcopului Epifanie Norocel.

În perioada octombrie 2023 - noiembrie 2024, la inițiativa și prin im­plicarea directă a Părintelui Arhi­episcop Ciprian, s-au efectuat ample lucrări de renovare, reamenajare și dotare a sfântului lăcaș, după cum urmează: rezidirea cafasului, restaurarea picturii murale și a catapetesmei, înlocuirea tâmplăriei, rezidirea Sfintei Mese din Altar, refacerea instalației termice, placarea pardoselii cu marmură, realizarea unor ancadramente cu vitralii la ferestre, montarea unui nou policandru și a două sfeșnice din bronz, precum și confecționarea stranelor perimetrale, sculptate în lemn de stejar.