Revista presei
- Întreaga presă scrisă și audiovizuală a reflectat încheierea pelerinajului de la Iaşi. Agerpres scrie că racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva a fost reintrodusă marţi seară în Catedrala Mitropolitană, după ce a fost depusă timp de cinci zile în baldachinul special amenajat în curte cu ocazia prăznuirii Cuvioasei. Din 11 octombrie, de când a început oficial pelerinajul la moaştele Sfintei Parascheva, aici s-au închinat aproximativ 220.000 de credincioşi din ţară şi străinătate, precizează agenția de știri menționată.
- Din Libertatea aflăm că Hadzi Aleksandar Djurovic, un cunoscut regizor sârb, se află la Iași, însoțit de o echipă de producție, pentru realizarea unui film documentar despre viața Sfintei Parascheva. El a fost impresionat de credința românilor care vin an de an în pelerinaj aici și, în plus, Sfânta este iubită nu doar de poporul român, ci și de cel sârb. Regizorul a pornit ideea filmului de la o carte scrisă chiar de mama sa, scriitoarea Ljiljana Habjanovic Djurovic, autoare premiată în două rânduri de Biserica Ortodoxă Sârbă.
- Mai multe publicații, printre care Ziarul de Iași, relatează despre premierea, de către Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a 17 preoţi care au luptat în comunism pentru a construi biserici noi, în special în zona rurală.
- G4Media ne anunță că o promenadă din centrul Parisului, chiar în fața Turnului Eiffel, a primit numele Regina Maria a României. Potrivit unui comunicat al Ambasadei României, este vorba despre o porțiune a cheiului Senei. Este pentru prima oară în ultimele decenii când un spațiu public din centrul capitalei franceze primește numele unei personalități din România. Ceremonia de inaugurare a avut loc în prezența Familiei Regale române, a unor înalți oficiali francezi, ambasadori și reprezentanți ai corpului diplomatic, jurnaliști și numeroși membri ai comunității românești, în frunte cu Mitropolitul Iosif.
- DC News anunță că, în Cehia, Curtea Constituţională a respins taxarea despăgubirilor acordate cultelor religioase. Parlamentarii comunişti trecuseră prin legislativ un act normativ care prevedea un impozit de 19% pentru aceste despăgubiri, după ce, în urma unor negocieri îndelungate, s-a decis ca în schimbul proprietăţilor confiscate de fostul regim comunist, cultele să primească o compensaţie financiară în valoare totală de aproape 2,4 miliarde de euro, plătită într-o perioadă de 30 de ani.