Revista presei

Un articol de: Tudor Călin Zarojanu - 29 Noiembrie 2019

- Agerpres, Știri pe surse și Ziua News anunță că, de Ziua Naţională a României, duminică, 1 decembrie 2019, după Sfânta Liturghie, în catedralele eparhiale, bisericile parohiale şi mănăstirești din ţară şi străinătate, precum şi în paraclisele şcolilor de teologie ortodoxă va fi oficiată slujba de Te Deum pentru eroii neamului românesc, care, prin jertfa lor, au înfăptuit unitatea naţio­nală a românilor în anul 1918. La Catedrala Patriarhală, Te Deum-ul va fi oficiat începând cu ora 12:00. În Bucureşti, la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol, o slujbă de pomenire a eroilor români, care au luptat pentru apărarea ţării, credinţei, libertăţii, unităţii şi demnităţii naţionale, va fi oficiată de la ora 9:00.

- Monitorul de Botoșani relatează că zeci de elevi de la Colegiul Naţional „A.T. Laurian” şi Şcoala 10, alături de oameni de cultură botoşăneni, au participat la slujba de pomenire a lui Nicolae Iorga, la împlinirea a 79 de ani de la trecerea la cele veșnice a marelui istoric. Slujba a avut loc la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”. Preotul paroh Petru Fercal a spus că Nicolae Iorga va rămâne „un misionar, un om de cultură, un mesager care vine să unească pe oameni cu Dumnezeu, care propovăduieşte o cultură sănătoasă şi adevărată şi care doreşte fericire tuturor oamenilor şi-i îndeamnă pe politicieni să-şi păstreze echilibrul, fie că sunt de stânga, fie că sunt de dreapta”. El a adăugat că marele istoric a crezut în Dumnezeu şi a murit ca un martir pentru ţară, pentru credinţă şi pentru binele poporului.

- Antena 1 aduce în atenția cititorilor biserica din Drăgănescu, situată la 25 km de București, pictată de părintele Arsenie Boca şi care este considerată „Capela Sixtină a Ortodoxiei românești”. La 28 noiembrie s-au împlinit 30 de ani de la moartea ieromonahului Arsenie Boca, „una dintre cele mai iubite figuri ale Ortodoxiei româ­nești contemporane”, care a fost și „pictor muralist”. Arsenie Boca a fost stareț al Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, apoi al Mănăstirii Prislop, unde, datorită harului cu care a fost binecuvântat, veneau mii de cre­dincioși. Din acest motiv, a fost hărțuit de Securitate și a devenit unul dintre martirii gulagului comunist, fiind trimis la Canal și închis la Jilava, București, Timi­șoara și Oradea.