Revista presei
Iași Fun anunță microexpoziția „Medieval fashions: piese și accesorii vestimentare de la Biserica «Sfântul Sava»”, care continuă seria „Piese de excepție din colecțiile Muzeului de Istorie a Moldovei”, deschisă în perioada 3 septembrie - 10 decembrie 2020, la Palatul Culturii din Iași. Este propusă, astfel, o incursiune tematică în lumea modei medievale. „Contășul și toca expuse au fost descoperite la Mănăstirea «Sfântul Sava», cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate după 1977 de către Nicolae și Voica-Maria Pușcașu, iar restaurarea acestora, care a necesitat sute de ore de muncă asiduă, a fost realizată de către dr. Carmen Marian, restaurator la Centrul de Cercetare şi Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural din cadrul Complexului Muzeal Național «Moldova» Iași”, precizează publicația.
Monitorul de Suceava scrie că arhimandritul Serafim Grigoraş a fost instalat, la 1 septembrie 2020, când s-a marcat începutul anului bisericesc, stareț al Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”. Originar din Eşanca (Darabani, jud. Botoșani), părintele arhimandrit a intrat în monahism în anul 1987, la Mănăstirea Putna, fiind ridicat la rangul de arhimandrit la 20 august 2017. Este unul dintre ctitorii Mănăstirii „Sfânta Treime” din localitatea natală. La eveniment au fost prezenți Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, și părintele arhimandrit Nectarie Clinci, starețul Mănăstirii Sihăstria Putnei.
Historia publică documentarul „Schimbarea la față a Bucureștiului în timpul lui Constantin Brâncoveanu”, în care se arată că: „Pentru călătorii străini ai epocii lui Brâncoveanu, Bucureştiul era «un oraș rău clădit și murdar», dacă erau obișnuiți să vadă capitale apusene, dar, când se întorceau după ani de zile din alte ținuturi supuse sultanului, îi impresiona eleganța, chiar măreția unor edificii de piatră meșteșugit boltite și înșirând coloane sculptate (...). Dintre construcțiile care se înmulțesc în timpul acestei lungi domnii a lui Brâncoveanu, 43 de șantiere în București, cele mai importante i se datorează domnului și familiei sale. Numai două au dispărut: «Sfântul Sava», în fața căreia s-a ridicat mai târziu Universitatea (...), și «Sfântul Ioan Grecesc», de pe malul Dâmboviței, care n-a mai rămas în picioare de când Podul Mogoșoaiei s-a transformat în Calea Victoriei”.