Revista presei
Alba24 anunță condițiile în care credincioșii vor putea participa la slujbele de Crăciun şi de Anul Nou. Regulile „vor fi cuprinse într-un ghid, așa cum cere, de mai multe luni, reprezentantul României la OSCE pe libertate religioasă”. Oamenii vor putea participa la Liturghiile de Crăciun şi de Anul Nou cu condiția să păstreze în interior o distanţă de 2 metri, afară de 1 metru şi jumătate şi să poarte masca de protecţie. De Bobotează, când vor merge cu Crucea în casele oamenilor, preoții trebuie să respecte distanţa de 2 metri față de alte persoane şi să poarte masca de protecţie.
Ziua de Vest relatează că Asociația Tinerilor Ortodocși Banatul de Munte Caraș-Severin a desfășurat conferința în format virtual „Viața Bisericii astăzi”, avându-l ca invitat pe Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului. În intervenția sa, PS Lucian a amintit faptul că Biserica trece prin încercări și momente de dificultate în această perioadă, din cauza pandemiei, dar cuvântul de ordine este nădejdea și curajul, conform cu îndemnul evanghelic al Mântuitorului Hristos: „În lume, necazuri veți avea, dar îndrăzniți! Eu am biruit lumea!” (Ioan 16, 33). La final, Preasfinția Sa i-a îmbărbătat și binecuvântat pe toți ascultătorii emisiunii, îndemnând tinerii voluntari ai ATOR Banatul de Munte să rămână cât mai prezenți și implicați în ajutorarea aproapelui, prin proiectele, programele și campaniile umanitare desfășurate.
News.ro anunță că inscripţia istorică a Catedralei ortodoxe din Cernăuţi a fost restabilită pe frontispiciu după aproximativ trei decenii. Inscripţia „Unul în trei ipostasuri - Dumnezeu”, cu litere aurite, fusese sfinţită de Episcopul Eugen Hacman, în 1864. În timpul unei renovări de după destrămarea URSS, inscripţia a dispărut. Construirea primei biserici românești din piatră la Cernăuţi a început în 15 iulie 1844, după planul arhitectului Radoş şi de inginerii A. Marin şi Ferdinand Roell, iar lucrările au durat până în anul 1852. De-a lungul timpului, catedrala a fost vizitată de mari personalităţi, printre care regii Ferdinand, Carol al II-lea şi Mihai I, istoricul Nicolae Iorga, Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Pârvan, Octavian Goga, Cezar Petrescu, Mihail Sadoveanu şi Matei Milo. Ciprian Porumbescu a dirijat aici, de mai multe ori, corul Facultăţii de Teologie, iar Mihai Eminescu, adus de părintele Veniamin Iliuţ, a participat la slujbele bisericeşti, precum şi la cea oficiată la înmormântarea lui Aron Pumnul.