Revista presei

Un articol de: Tudor Călin Zarojanu - 13 Mai 2021

Știri pe surse consemnează că Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, a oficiat, în Duminica Tomei, slujba de sfințire a picturii parohiei bucureștene Cără­mi­darii de Sus, în urma restaurării acesteia. Pictura a fost realizată în 1877, în stil neoclasic, de Gheorghe Ioanid, cunoscut ucenic al lui Gheor­ghe Tattarascu. Ierarhul a numit evenimentul „o sărbătoare a unei bi­serici reînviate”, amintind că lă­cașul de cult al Parohiei Cără­midarii de Sus a stat în ruină ani la rând. Delegatul Patriarhului a oferit mai multe distincții celor care au contribuit la „reînvierea” bisericii. 

Adevărul de Hunedoara scrie despre biserica din Densuș, una din­tre cele mai vechi din România, monu­ment unic prin arhitectura sa, propusă încă din anul 1991 pentru a face parte din patrimoniul cultural mondial UNESCO. În zidurile bise­ricii au ajuns blocurile de calcar şi monumentele funerare din fostul oraş antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Pe pereţii vechi străjuiesc picturi bizantine vandalizate în trecut de turci, care le-au scos ochii sfinţilor pictaţi. Fragmentele de pictură murală datează din jurul anului 1443. La începutul anilor 2000, bise­rica de piatră din Ţara Haţegului a intrat într-un proces de reabilitare, lucrările încheindu-se în 2005 şi redând strălucirea bisericii despre care istoricii susţin că a fost clădită în epoca medievală pe ruinele unui templu roman închinat zeului Mar­te. Acum, însă, biserica are nevoie de tratamente exterioare de curăţire şi oprire a proceselor biologice. 

Tot Adevărul publică un articol despre biserica argeşeană „Sfântul Nicolae Domnesc”, cea mai veche cti­torie voievodală de pe teritoriul Ţării Româneşti, cu rol de necropolă a familiei Basarabilor. În lipsa pi­sa­niei originale, datarea exactă a construcţiei este incertă, dar se con­sideră că zidirea a început după anul 1340: prin descoperirea făcută de pictorul D. Norocea a grafitului în care este menţionată moartea lui Basarab I, s-a dedus că biserica a fost ridicată şi tencuită în timpul acestuia, terminată sub Nicolae Alexandru şi pictată în stil bizantin, în frescă, în vremea lui Vlaicu Vodă. „Dintre picturile cele mai valoroase ale Bisericii «Sfântul Nicolae Domnesc» enumerăm ilustrarea unică în lume a Maicii Domnului în ipos­taza sarcinii (...) şi secvenţe din viaţa Sfintei Filofteia, ale cărei moaşte au fost aduse în Biserica Domnească din Curtea de Argeş în 1396”, scrie publicația.