Revista presei

Adevărul de Râmnicu Vâlcea publică un documentar despre „Athosul României”, Mănăstirea Frăsinei, „singura din ţară rămasă nesecularizată în urma legii lui Cuza şi, totodată, unica în care accesul femeilor este interzis”. În 2012, erau aduse pentru prima dată la Vâlcea moaştele Sfântului Calinic de la Cernica, chiar la mănăstirea pe care a ctitorit-o. Anul acesta, în luna mai, a fost sfinţită noua raclă cu moaştele sfântului, eveniment la care au luat parte şi preoţi de la Sfântul Munte, slujba de sfinţire fiind precedată de o procesiune la care au participat oameni din toate colţurile ţării. Sfântul Calinic de la Cernica este primul ierarh român cano­nizat de Biserica Ortodoxă Română, iar moaştele sale se păstrează din 1955. De numele său se leagă, în mod special, destinele Mănăstirii Cernica, de lângă Bucureşti, şi ale Mănăstirii Frăsinei, din Muereasca, judeţul Vâlcea. 

Știri pe surse relatează că „pr. George Cazacu, de la parohia ilfoveană Fundenii Doamnei, s-a gândit să le ofere copiilor din comunitate posibilitatea interacțiunii într-un context mai puțin formal decât slujba Sfintei Liturghii, astfel că a organizat, de Ziua Internațională a Copilului, o serbare pentru ei și părinți. „Duminica nu avem uneori timp să stăm mai mult împreună. Dar astăzi, fiind o zi deosebită, ne-am hotărât să o petrecem aici, la biserică”, a spus preotul. Au fost prezenţi peste 30 de copii, cu vârste cuprinse între 2 și 13 ani, care au desenat, au modelat plastilină și au pictat tricouri. O parte dintre ei au venit îm­preună cu învățătoarea de la școala din Fundeni. Acțiunea a fost posibilă cu ajutorul grupului enoriașilor implicați voluntar în activitățile parohiei, aflată sub ocrotirea Sfântului Cuvios Eftimie cel Mare.

Tot Știri pe surse anunță că arheologii Complexului Muzeal Naţional Neamţ au descoperit ve­chiul cimitir al Mănăstirii Văratec, situat lângă Bise­­rica „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”, odată cu săpăturile la fundaţie pentru reabilitarea monumentului istoric. Arheologul Vasile Diaconu a declarat că au fost descoperite peste 70 de morminte care aparţin primului cimitir al mănăstirii şi care a funcţionat de la finele secolului al XVIII-lea până aproape de sfârşitul secolului al XIX-lea. El a precizat că, pe lângă tradiţia orală, care aminteşte de existenţa unui cimitir în acest loc, cea mai cunoscută mărturie este mormântul Veronicăi Micle.