Revista presei
G4Media publică mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu prilejul Zilei rețelelor de socializare, care s-au dovedit a fi „un mijloc misionar și pastoral foarte util”, în contextul în care credincioșii au participat la slujbe online în timpul pandemiei de COVID-19, când restricțiile de deplasare nu le permiteau să meargă la biserică: „O mare perioadă de timp credincioșii nu au putut participa fizic la slujbele Bisericii. Astfel, transmiterea slujbelor online a reprezentat o mângâiere sufletească, o sursă de pace și bucurie mai ales că foarte mulţi oameni au suferit de singurătate, anxietate, nesiguranţa zilei de mâine, teama de îmbolnăvire și de moarte”.
Puterea relatează că Preasfinţitul Părinte Mihail, Episcopul ortodox român al Australiei și Noii Zeelande, a oficiat Sfânta Liturghie, marţi, la hramul Catedralei Episcopale din Melbourne, „Sfinţii Apostoli Petru și Pavel”. Construit în anii 1865-1867 de Biserica Catolică, lăcaşul a devenit, din 1972, biserica românilor care trăiesc acolo, pe care au cumpărat-o în 1982. Patriarhia Română a oferit catedralei, în 1991, o catapeteasmă din stejar, icoane, candele și mobilier. Pictura interioară și icoanele în mozaic ale Sfinţilor Apostoli Petru și Pavel de pe fațadă au fost executate în 1984-1985 de pictorul Gheorghe Răducanu. După ce a trecut printr-un proces de restaurare, lăcaşul a fost resfinţit la 1 iulie 2018, când a primit al doilea ocrotitor, pe Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, deoarece mulți credincioși de acolo provin din Transilvania. Poziția geografică face ca în Australia ziua să înceapă mai devreme, astfel că românii de acolo au fost, marți, primii de pe glob care i-au cinstit pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel.
Știrile PROTV consemnează declarația premierului Florin Cîţu, care a afirmat, miercuri, la şedinţa solemnă a Parlamentului pentru comemorarea victimelor Pogromului de la Iaşi, din iunie 1941, că acele „abominabile evenimente reprezintă o pagină neagră din istoria noastră”, adăugând că suntem datori să protejăm memoria victimelor și că trebuie să ne asumăm trecutul. La ședință au participat membri ai Guvernului, reprezentanți ai cultelor, Corpului Diplomatic, Casei Regale, Federației Comunităților Evreiești din România, Armatei Române, Academiei Române, precum și supraviețuitori sau urmași ai victimelor Pogromului.