Revista presei
- Descoperă publică un fotoreportaj despre mănăstirile din Bucovina pe care trebuie neapărat să le vizitezi: „Mănăstirile pictate din Bucovina sunt printre cele mai frumoase din lumea creștină. (...) Aceste mănăstiri, răsfirate de-a lungul unei zone întinse din Bucovina, datează în principal din secolele al XV-lea și al XVI-lea, o perioadă în care Moldova ortodoxă se lupta cu forțele Imperiului Otoman aflate în expansiune. Mai multe mănăstiri din Bucovina au fost incluse în lista Patrimoniului Mondial UNESCO”, fiind prezentate Mănăstirea Putna, prima și cea mai importantă ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare; Mănăstirea Voroneț, celebră pentru frescele sale spectaculoase zugrăvite în pigmentul cunoscut drept „Albastru de Voroneț” și supranumită „Capela Sixtină a Estului”; Mănăstirea Moldovița; Mănăstirea Sucevița, ctitoria fraților Movilă; Mănăstirea Humor, o citadelă în miniatură, inclusiv un turn de veghe ridicat de domnitorul Vasile Lupu.
- Știri pe surse a publicat de Ziua Națională a Franței cifre și date despre Ortodoxia românească în Franța. Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale, în fruntea căreia se află Mitropolitul Iosif (Pop) și Episcopul-vicar Marc Nemțeanul, are sediul la Limours şi include 71 de parohii, 13 misiuni, 12 filii și Comunitatea din Cherbourg, precum şi 13 mănăstiri. Iosafat Snagoveanul (1797-1872), fost stareţ al Mănăstirii Snagov şi participant la Revoluţia de la 1848, a emigrat la Paris și a întemeiat aici prima biserică ortodoxă română din Franţa. În 1853, Capela românilor din Paris a fost recunoscută ca misiune a Mitropoliei Ungrovlahiei. În 21 octombrie 2001, Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Europei Occidentale, cu sediul la Paris, a fost ridicată la rangul de Mitropolie; în 12 iulie 2009, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a resfinţit Altarul Catedralei Mitropolitane „Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail”, fiind prima vizită a unui patriarh român în Franţa în ultimii 70 de ani. Atunci a fost inaugurat şi Centrul de studii teologice „Dumitru Stăniloae“. Numeroşi intelectuali români au fost apropiaţi de Biserica „Sfinţilor Arhangheli” din Paris: George Enescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu; Martha Bibescu, Constantin Moruzzi, Henri Coandă, Elvira Popescu, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Vintilă Horia; Constantin Brâncuşi a fost paracliser și cântăreț la strană, iar Virgil Gheorghiu a fost hirotonit aici preot misionar.