Revista presei

Un articol de: Tudor Călin Zarojanu - 23 Noiembrie 2021

Suceava News relatează că, la praznicul Intrării în biserică a Maicii Domnului, Înaltpreasfinţitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, s-a aflat în mijlocul credincioșilor la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”-Catedrala Arhiepiscopală din Suceava. În cuvântul său de învățătură a vorbit despre Pilda bogatului căruia i-a rodit țarina și a îndemnat: „Să ne schimbăm atitudinea, atunci când ne rodește țarina, față de cele materiale, să nu ne lărgim hambarele sau să ni le mărim atunci când ne rodește țarina, ci să ne gândim și la alții, cărora poate în anul respectiv nu le-a rodit, și să le dăm din prisosul celor dobândite (...). Dumnezeu nu Se supără pe omul bogat, ci Se supără pe felul în care omul bogat își gestionează avuția sa”. Ierarhul a subliniat, totodată, că sărbătoarea Intrării în biserică a Maicii Domnului este cea care îi învață pe credincioși cum să intre în fiecare zi în casa lui Dumnezeu. La sfârșitul Sfintei Liturghii, arhim. Paraschiv Dabija, vicar-administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a citit mesajul pastoral transmis de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. 

Adevărul de Piatra Neamț scrie despre „cea mai impunătoare biserică zidită de voievodul Ştefan cel Mare”, cea din incinta Mănăstirii Neamţ, unde, la data de 14 noiembrie (...), este zi de comemorare, lăcaşul fiind sfinţit în 1497. A fost zidit „pe locul fostei biserici ctitorite de domnul Petru Muşat, care a fost grav avariată de un cutremur”. Noua biserică ctitorită de Ștefan cel Mare este printre ultimele ale domniei sale, iar sfinţirea a avut loc într-un context istoric aparte, la puţin timp după ce oastea moldovenilor îi învingea, în octombrie 1497, în Codrii Cosminului, pe polonezii conduşi de regele Albert. Anul acesta s-au împlinit 200 de ani de când vedea lumina tiparului „Evanghelia de la Neamţ”, bijuterie a culturii naţionale. „Alt nestemat de la Neamţ este Odighitria, Îndrumătoarea sau Lidianca, cea mai veche şi mai valoroasă icoană din întreaga Românie. Puterea duhovnicească a acesteia ar veni şi de la vechimea ei”, fiind datată cu anul 665. Este o copie după cea a Maicii Domnului pictată pe un stâlp al bisericii din Lida (Lodd sau Lydda), oraş din Israel unde a fost înmormântat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă.