Rezervele de gaze ale României, tot mai reduse
Prognozele arată că rezervele de gaze ale României se vor epuiza în următorii 14 ani, iar exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră este o condiţie sine-qua-non pentru a miza în continuare pe această resursă, se arată în proiectul Strategiei Energetice a României 2018-2030, publicat de Ministerul Energiei. Pe de altă parte, deşi resursele de huilă ar fi suficiente pentru încă 100 de ani, exploatarea lor este atât de ineficientă economic încât patru din cele cinci grupuri energetice pe cărbune de la Deva vor fi închise.
Datele furnizate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, inserate în proiect, arată că rezervele de gaze ale ţării, fără cele din Marea Neagră, sunt de 153 miliarde de metri cubi, care, la o producţie anuală de 10,5 miliarde de metri cubi, ar fi suficiente pentru 14,6 ani.
„Pentru a evita creşterea semnificativă a dependenţei de importuri, chiar dacă acestea vor fi disponibile din surse şi prin rute alternative, este necesară dezvoltarea zăcămintelor offshore descoperite în ultimii ani în Marea Neagră”, potrivit strategiei.
Documentul arată că producţia de gaze din Marea Neagră va atinge punctul maxim în anul 2025, după care va urma o descreştere: „Producţia de gaz natural va scădea, după ce atinge un nou vârf de 132 TWh în 2025, ca urmare a producţiei din Marea Neagră, la 96 TWh în 2030 şi la 65 TWh în 2050”.
Exploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră este importantă mai ales datorită faptului că are capacitatea de a asigura o producţie de gaze mai mare decât nivelul estimat în prezent al cererii de pe piaţa internă.
Pe de altă parte, pentru a exploata eficient zăcămintele din Marea Neagră, România îşi propune să dezvolte industria internă şi exportul unor produse finite care utilizează ca materie primă şi gazele naturale, mai arată autorii proiectului.
„În locul capacităţilor vechi care vor fi retrase în rezervă sau dezafectate în viitorul apropiat, sunt necesare investiţii în noi capacităţi, o parte fiind destinate funcţionării în cogenerare în localităţile cu sistem de încălzire centralizată funcţional: Bucureşti, Constanţa, Galaţi şi altele. Este cuprinsă aici şi înlocuirea capacităţilor de la Iernut. Costul investiţiei este relativ redus, sub 1.000 euro/kW putere instalată, astfel încât se poate asigura finanţarea chiar în condiţii de cost ridicat al capitalului, iar turbinele sunt eficiente şi flexibile, cu costuri de mentenanţă relativ reduse”, spune documentul citat.
Cât priveşte cărbunele, o altă sursă importantă pentru producerea energiei, proiectul strategiei afirmă că resursele de huilă ale României ar fi suficiente pentru 104 ani, însă exploatarea lor este atât de ineficientă economic, încât patru din cele cinci grupuri energetice de la Deva vor fi închise. În prezent, termocentrala Mintia Deva din cadrul Complexului Energetic Hunedoara (CEH) are cinci grupuri de producere a energiei electrice pe huilă.
„Resursele de huilă din România cunoscute sunt de 232 milioane de tone [85 milioane tep (tone echivalent petrol - n.r.)], din care exploatabile în perimetre concesionate 83 milioane de tone [30 milioane tep]. La un consum mediu al rezervelor de 0,3 milioane tep/an, gradul de asigurare cu resurse de huilă este de 104 ani, dar exploatarea acestei resurse energetice primare este condiţionată de fezabilitatea economică a exploatărilor”, potrivit documentului.
Ca urmare, necesarul de huilă pentru producerea energiei electrice şi termice va fi asigurat din producţia minelor Vulcan şi Livezeni, completat cu necesarul din import, până la trecerea capacităţilor termoenergetice nerentabile de pe huilă pe altă resursă energetică primară mai eficientă.
„Grupurile pe huilă de la Deva, cu excepţia grupului 3, vor fi retrase, cu perspective foarte reduse de a fi repornite”, se mai arată în documentul citat.
Proiectul Strategiei Energetice a României 2018-2030 a fost lansat săptămâna trecută în dezbatere publică. După ce va primi şi avizul de mediu, documentul va fi aprobat prin hotărâre de Guvern.