Risipă alimentară în România

Un articol de: Cristina Zamfirescu - 10 Mai 2017

Suntem în ţara paradoxurilor. Deşi România se află pe primul loc în Uniunea Europeană (UE) în ceea ce priveşte rata sărăciei relative, conform unui studiu al Ministerului Agriculturii, obezitatea este în creştere, iar peste 10% din alimentele cumpărate ajung la groapa de gunoi.

 

Risipa alimentară este o problemă în UE, unde sunt irosite anual aproximativ 88 milioane de tone de alimente, în jur de 20% din totalul alimentelor produse. În România se aruncă peste 10% din mâncarea cumpărată.

Cei care au cele mai mari câştiguri fac și cea mai mare risipă, iar cu cât familia este mai mare, cu atât se aruncă mai multă mâncare. În acelaşi timp, un copil din doi (46%), cu vârsta de până la 6 ani, se află în risc de sărăcie şi excluziune socială, se arată într‑un studiu al Ministerului Agriculturii (MA) citat de Agerpres. Mai mult, 15% din populaţie este obeză, iar o treime supraponderală.

În rândul persoanelor care muncesc, statistica Eurostat situează România în fruntea clasamentului european în privința sărăciei, iar dezechilibrul veniturilor este cel mai accentuat. În România, cei mai bogaţi 20% din cetăţeni au venituri de 7,2 ori mai mari decât cei mai săraci 20%, în condiţiile în care media europeană este de 5,2. Institutul de Statistică din România arată că ponderea cea mai mare a persoanelor aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială se înregistrează în nord‑est şi sud‑est, mai mult decât dublă faţă de zona Bucureşti-Ilfov.

La nivel de gospodărie, veniturile medii se ridică la 579 de euro, iar cheltuielile la 522 de euro. Cel mai mult se cheltuiește pe mâncare, 72,4%, în timp ce 19% pe impozite şi taxe, iar restul se duce pe diverse lucruri, cum ar fi îmbrăcăminte sau investiţii de diferite tipuri.

Având în vedere că cea mai mare parte a banilor câştigaţi se regăsesc în mâncare, este de semnalat că peste 10% din alimente ajunge la gunoi. Conform studiului, cei care risipesc hrană mai mult de 10% se aprovizionează preponderent din supermarketuri şi în proporţii relativ echilibrate din alte surse, precum magazine mici, piaţa agroalimentară sau de la ţară. Cei care se aprovizionează din supermarketuri aruncă însă cea mai multă mâncare, proporția fiind, în medie, de 11,9%.

„Pe grupe de vârstă, tinerii sub 35 de ani risipesc cel mai mult dintre toate categoriile de consumatori. Mărimea familiilor conduce la creşterea risipei, iar familiile cu copii minori au un nivel crescut al risipei. Raportat la venitul familial, (...) un nivel de risipă de 6,9% este corelat cu venituri sub 1.500 de lei (aproximativ 330 de euro), iar un nivel de risipă de 14,4% este corelat cu venituri de peste 3.500 lei (770 de euro, n.r.)”, informează MA.

Documentul mai arată că absolvenţii de studii universitare aruncă cea mai multă mâncare, respectiv 13,2%. Astfel, dacă s‑ar face un portret al persoanei care face cea mai mare risipă alimentară, ar reieşi că are sub 35 de ani, locuieşte la oraş, are studii superioare, îşi face cumpărăturile la supermarket şi are un salariu peste medie.

Din punct de vedere al cantităţii aruncate, din document rezultă că, săptămânal, o gospodărie de trei membri, din mediul urban, aruncă, în medie, 0,83 de kilograme, dar sunt cazuri în care unele gospodării aruncă şi 2 kilograme.

Conform Planului Naţional de Gestiune a Deşeurilor, realizat de Ministerul Mediului, gospodăriile generează mai multe deşeuri alimentare decât industria prelucrătoare, comercianţii şi hotelurile la un loc, gospodăriile fiind responsabile de circa 1,7 milioane de tone deşeuri alimentare, iar sectoarele menţionate, de puţin peste 1 milion de tone.