Rolul Bisericilor Ortodoxe în cadrul dialogului interreligios
Într-o lume ce se află într-o continuă schimbare pe toate palierele, dialogul interreligios devine o necesitate. De-a lungul timpului, fără a fi neglijat, acesta nu a fost mereu încununat de succes. Baza dialogului interreligios o constituie răspunsul ce trebuie dat la o întrebare ce frământă lumea de astăzi mai mult ca oricând: Cum trebuie să relaţioneze creştinii cu alţi credincioşi ce aparţin diferitelor religii?
Reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe au făcut mereu parte din programele ce au avut în centru dialogul interreligios. Astfel, Mitropolitul Georges Khodr al Libanului a insistat pentru introducerea programului ce are în centru acest dialog, la întâlnirea din 1971 de la Addis Abeba, Etiopia. În 1976, la Chambésy, Geneva, în cadrul unei întâlniri premergătoare Sinodului pan-ortodox, s-a hotărât colaborarea pentru înţelegere în cadrul discuţiilor interreligioase prin angajarea în dialog a reprezentanţilor diferitelor religii. La această întâlnire s-a propus să se abordeze tema înţelegerii comune a misiunii în rândul creştinilor şi musulmanilor, precum şi explicarea modului de trăire împreună a acestora. În acest sens, s-a fixat calendarul viitoarelor discuţii ce aveau în centru teme precum înlăturarea fanatismului religios de orice fel, în vederea unei bune colaborări între oamenii aparţinând diferitelor religii. Dialogul a fost perceput ca o modalitate de a se ajunge la idealurile libertăţii, păcii pe pământ şi la întrajutorarea între popoare şi oameni ce aparţin diferitelor credinţe. Aceste hotărâri au fost reînnoite şi întărite la cea de-a treia Adunare presinodală a Conferinţei pan-ortodoxe din 1986. Cele mai multe întâlniri ce au avut în centru dialogul interreligios s-au desfăşurat la Chambésy, Elveţia, sub directa supraveghere a Mitropolitului Damaschinos Papandreou al Elveţiei, întărind dorinţa Patriarhiei Ecumenice de a promova relaţiile cu vecinii ce aparţin altor religii. Departe de a se găsi soluţii definitive, dialogul interreligios este o constantă pe agendele tuturor întâlnirilor religioase. Numai un răspuns satisfăcător la această problemă poate oferi cadrul unei bune înţelegeri şi vieţuiri dintre oamenii ce aparţin diferitelor religii. (Adrian Boldişor)