Rolul femeii în marile religii

Un articol de: Marius Nedelcu - 02 Iulie 2016

Comisia „Drepturile Omului - Egalitatea între femei şi bărbaţi” din cadrul Consiliului Europei a organizat, săptămâna trecută, în ziua de 21 iunie, o sesiune de discuții intitulată „Sunt religiile un loc de emancipare pentru femei? Progrese, blocaje”. La acest eveniment a participat și părintele Vasile Iorgulescu de la Parohia Ortodoxă Românească „Sfântul Ioan Botezătorul” din Strasbourg, Franța.

Iniţiatoarea şi moderatoarea evenimentului a fost Anne Negre, expertă europeană a Organizaţiei neguvernamentale pentru egalitatea între femei şi bărbaţi, iar la întâlnire au participat numeroşi parlamentari europeni, membri ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale, teologi ai diverselor religii reprezentate: creştinismul - catolic, protestant şi ortodox; iudaismul; islamul; budismul. „Toţi vorbitorii au afirmat, în expunerile introductive, că, în pofida faptului că religia a evoluat pretutindeni în contexte extrem de diverse din punct de vedere social, cultural și ideologic - neputând evita totdeauna devalorizarea statutului social şi religios al fe­meii -, situaţia din ultima vreme înregistrează o evoluţie pozitivă, mai ales în Europa, înlăturând încet-încet decalajele care încă mai persistă. Lucrul acesta este posibil mai întâi graţie locului important pe care doctrinele fundamentale ale religiilor - în marea lor majoritate - îl recunosc femeii în transmiterea valorilor spirituale și morale de temelie, capacităţii ei de dăruire şi sacrificiu pentru tot ce poartă pecetea sfinţeniei, precum şi rolului preponderent pe care l-a avut de multe ori în ceea ce se numeşte în termeni creştini «istoria mântuirii»”, ne-a transmis părintele Vasile Iorgulescu. Teologii prezenți la această discuție au atras atenția și asupra eventualelor crize ­sociale pe care le-ar provoca ­nivelarea și alienarea specificului și vocației femeii în familie și ­societate. „Teologii creştini prezenţi la întâlnire au atras atenţia şi asupra derapajelor de evitat, cum ar fi confuzia rolurilor şi alienarea de la vocaţia firească a bărbatului şi a femeii, de la atributele lor deosebitoare - dar ontologic complementare - sădite de Creator în fiinţa omului încă de la plămă­direa lui: «Şi a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat şi femeie» (Facere 1, 27). În ce priveşte locul femeii în Biserica Ortodoxă, s-a reamintit că ea a fost totdeauna «în general respectată şi onorată» (afirmaţia aparţine unei femei, Elisabeth Behr-Sigel, cunoscut teolog ortodox din Franţa) şi că discuţiile asupra accesului femeii la hirotonie, mai ales în lumea protes­tantă de azi, sunt considerate drept «ceva venit din exterior, fără relevanţă şi fără obiect pentru femeia ortodoxă». De fapt, clerul ortodox de mir fiind căsătorit - Taina Căsătoriei se primeşte înaintea hirotoniei, lucru care nu trebuie uitat -, preotul și soția sa au de îndeplinit în sânul comu­nităţii o vocaţie comună, cu responsa­bilităţi complementare în planul mântuirii celor încre­dinţaţi spre păstorire. Chemarea preotesei, chiar dacă nu este una liturgică, este, ca şi a preotului, o chemare «slujitoare»”, a mai spus părintele paroh de la Parohia Ortodoxă Românească „Sfântul Ioan Botezătorul” din Strasbourg. Expunerile participanţilor şi concluziile dezbaterilor vor fi publicate curând într-o culegere sub egida Consiliului Europei şi vor servi drept bază pentru aprofun­dările viitoare.