România a obţinut eliminarea plafonării plăţilor directe
Unul dintre obiectivele cele mai importante ale Politicii Agricole Comune, pentru care România a militat în toate structurile europene, a avut câştig de cauză în comisia pentru agricultură din Parlamentul European, unde, prin votul dat, s-a eliminat plafonarea obligatorie a subvenţiilor, lăsându-se la latitudinea statelor membre modul de acţiune în această privinţă, a declarat ministrul agriculturii, Petre Daea.
România nu a susţinut plafonarea plăţilor directe pe considerentul că acest lucru va afecta grav fermele mari ce respectă standardele de mediu, iar acestea vor pierde în competitivitate, în raport cu importurile din ţările terţe.
De altfel, fermierii din România şi din alte şase state din Regiunea celor Trei Mări au semnat în decembrie un document privind poziţia acestor ţări în cadrul viitoarei Politici Agricole Comune (PAC), principalele măsuri susţinute de ţările semnatare fiind mărirea bugetului PAC, uniformizarea subvenţiilor, renunţarea la plafonarea subvenţiilor şi păstrarea patrimoniului şi gestionarea pământului. Documentul a fost transmis Comisiei Europene şi comisarului pe agricultură Phil Hogan.
Potrivit ministrului agriculturii, România şi-a impus punctul de vedere în privinţa eliminării plafonării din Politica Agricolă Comună 2021-2027. „Noi am propus un amendament şi din fericire am avut câştig de cauză. Este o bucurie formidabilă pentru fermierii români, atât pentru cei mari, cât şi pentru cei mici”, a spus Petre Daea, referindu-se la votul din comisia pentru agricultură din Parlamentul European.
Potrivit informaţiilor furnizate de minister, se va lăsa la latitudinea statelor membre modul de acţiune în această privinţă. Mai mult decât atât, în urma consultărilor fermierilor români, s-a constatat că dorinţa acestora este ca viitoarea Politică Agricolă Comună să nu impună plafonarea plăţilor la o anumită sumă.
„România a militat pentru eliminarea plafonării, (...) în acest sens, fiind aduse argumentele necesare care au vizat faptul că ar fi putut îngreuna procesul de simplificare şi subsidiaritate. Prin nivelul financiar şi plafonarea plăţilor directe, România ar fi fost profund dezavantajată, iar fermierii aflaţi în plin proces de capitalizare, de asemenea”, se spune în comunicatul MADR.
S-a mai aprobat o convergenţă progresivă prin care România este avantajată prin creşterea subvenţiei la unitatea de suprafaţă.
Au fost 23 de ţări care au susţinut eliminarea plafonării subvenţiilor, în timp ce Ungaria, Italia, Spania, Belgia şi Irlanda au fost în favoarea plafonării plăţilor directe. „Pe ceea ce înseamnă plafonare sunt 23 de ţări care nu doresc acest lucru, inclusiv una din cele mai aprige ţări care a susţinut plafonarea, Olanda, acum este cea mai înverşunată, pentru că au observat toţi că este o mare plasă că se ia de la ăia mari şi se dă la ăia mici. Interesul nu era acesta, ci era un interes ascuns: de a aduce banii din pilonul I la pilonul II, la dezvoltare rurală, ceea ce vor italienii şi spaniolii. Practic, celor mari vor să le ia banii, iar cei mici rămân la aceeaşi sumă, aşa că nu e în plus”, explica, în februarie, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu.
Conform Eurostat, din numărul total de 10,3 milioane de ferme din UE, 66% au mai puţin de 5 ha şi doar 11% dintre fermierii care conduc afaceri agricole au sub 40 de ani, iar 32% dintre aceştia au peste 65 de ani. De asemenea, 3% din fermele din Uniunea Europeană care au o dimensiune egală sau mai mare de 100 ha lucrează peste jumătate din terenul arabil european.
Fermele din UE se clasifică în ferme de subzistenţă (65% din numărul total de ferme cu o suprafaţă mai mică de 5 ha, ferme mici şi medii, de regulă ferme de familie, şi ferme mari (peste 50 ha), adică societăţi comerciale axate pe obţinerea profitului din activităţi agricole.