România are resursele necesare pentru a depăşi criza financiară

▲ „Cu certitudine, nu vom rămâne în afara efectelor acestei crize“, a spus Băsescu, adăugând că ţara noastră „dispune de resursele necesare pentru depăşirea acestei situaţii“ ▲ Referindu-se la criza economică, preşedintele a spus că aceasta se va resimţi şi se resimte deja prin scăderea producţiei în anumite sectoare, în ultimul trimestru ▲ Guvernul leton a naţionalizat, sâmbătă, Parex Banka, a doua bancă din Letonia în funcţie de active, prin preluare a 51% din acţiuni la un preţ simbolic de doi lati (2,8 euro) ▲

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că în mod cert România nu va rămâne în afara efectelor crizei financiare mondiale, dar că dispune de resursele necesare pentru depăşirea ei, iar ameninţarea crizei nu trebuie să împiedice continuarea reformelor. Preşedintele Traian Băsescu a ţinut să facă unele remarci cu privire la modul în care România va fi afectată de criza financiară şi economică mondială. „Cu certitudine, nu vom rămâne în afara efectelor acestei crize“, a spus Băsescu, adăugând că ţara noastră „dispune de resursele necesare pentru depăşirea acestei situaţii“. El a arătat că ameninţarea unei crize nu trebuie să împiedice continuarea reformelor, referindu-se, astfel, cu precădere la învăţământ şi sistemul de sănătate, precizând că nu trebuie împiedicată majorarea salarială pentru profesori, ci că este necesar ca salariile să crească, pentru a fi stimulată intrarea tinerilor în învăţământ. Preşedintele a menţionat ca exemplu şi sistemul de justiţie, unde mărirea pensiilor a determinat o creştere a cererilor de pensionare formulate de cei din sistem. „Pot să vă spun că ceea ce se întâmplă în justiţie este o realitate şi, odată cu mărirea salariilor şi a pensiilor, în sistemul judiciar există foarte multe cereri de pensionare, de la judecători la magistraţi, ceea ce permite înlocuirea lor cu generaţia viitoare“, a spus Băsescu. El a menţionat că aceeaşi procedură este valabilă şi în sistemul de educaţie. „Trebuie să plătim profesorii mai bine, pentru a stimula intrarea în sistem a unor profesori tineri şi nu a peste 9.000 de suplinitori“, a spus şeful statului. Scăderea producţiei, consecinţă a crizei Referindu-se la criza economică, preşedintele a spus că aceasta se va resimţi şi se resimte deja prin scăderea producţiei în anumite sectoare, în ultimul trimestru, dar a adăugat că există resurse pentru a depăşi această criză şi îşi va menţine creşterea economică şi anul viitor, în jur de 4,5%. El a dat exemplul unor fabrici de componente pentru producătorii de autoturisme din Germania, arătând că este clar că, dacă se diminuează producţia de autoturisme, se diminurează şi cea de componente. Bancă letonă, naţionalizată pe trei euro Alte ţări europene se confruntă deja cu mari probleme derivate din criza financiară. Guvernul leton a naţionalizat, sâmbătă, Parex Banka, a doua bancă din Letonia în funcţie de active, prin preluare a 51% din acţiuni la un preţ simbolic, de doi lati (2,8 euro), a anunţat prim-ministrul leton, Ivars Godmanis, transmite „Bloomberg“. „Guvernul leton a luat decizia de a deveni acţionar majoritar la Parex Banka, pentru a asigura stabilitatea sistemului financiar din Letonia şi funcţionarea normală a acestei bănci“, a anunţat presei Ivars Godmanis, la sfârşitul unei reuniuni-maraton, de nouă ore, a cabinetului său. Prim-ministrul leton a subliniat că această decizie este una conformă cu măsurile luate de alte state membre ale Uniunii Europene, pentru a sprijini băncile lor. În plus, Ivars Godmanis a dat asigurări că nu are de gând să demareze alte operaţiuni similare şi pentru alte bănci din Letonia. Urmează acum ca Latvijas Hipoteku Un Zemes Banka AS, singura bancă de stat din Letonia, să preia 51% din acţiunile Parex Banka AS, pentru doi lati. Preşedintele consiliului de administraţie de la Parex, Valery Kargin, va fi înlocuit de o persoană desemnată de stat, a precizat Ministerul de Finanţe din Letonia. Pe fondul celei mai grave crize financiare de după cel de al doilea război mondial, investitorii părăsesc pieţele emergente în căutarea de active mai sigure. Parex are credite sindicalizate în valoare de aproximativ 775 de milioane de euro, pe care va trebui să le ramburseze anul viitor. „Dacă statul nu ar fi ajutat Parex, acest lucru ar fi costat Letonia mai multe miliarde. Am avut de ales: să lăsăm Parex Banka să intre în faliment sau să venim în sprijinul întregului sistem financiar“, a explicat, la rândul său, ministrul leton de Finanţe, Atis Slakteris.