România este ţara ortodoxă cu practica religioasă cea mai crescută din Europa

Într-o analiză realizată de „Grupul românesc pentru studiul valorilor sociale“ se arată că, indiferent de anul de referinţă, Biserica şi Armata sunt instituţiile care se bucură de cel mai mare nivel de încredere în rândul populaţiei. Datele pentru 2008 arată că 85% dintre români au încredere mare sau foarte mare în Biserică, în timp ce 76% au încredere mare sau foarte mare în Armată.

De-a lungul vremii, topul încrederii în cele patru instituţii ale statului a rămas neschimbat. Preşedinţia se bucură de cea mai mare încredere, urmată de Guvern, de Parlament şi de partidele politice. Uniunea Europeană şi NATO se bucură de un nivel ridicat de încredere: 61% dintre români au încredere mare sau foarte mare în UE, iar 57% au încredere în NATO. Este demn de remarcat că UE şi NATO urmează Bisericii şi Armatei în topul încrederii în instituţii. Românii acordă mai multă încredere instituţiilor „apolitice“ şi extra-statale decât instituţiilor naţionale pur politice. Practica religioasă în România postcomunistă În 2008, aproape jumătate dintre români declară ca merg la biserică cel puţin o dată pe lună. Procentul este unul foarte ridicat dacă ne raportăm la media europeană. Conform datelor culese în 2005 în cadrul studiului World Values Survey, 25% dintre cetăţenii statelor europene declarau, în medie, că asistă la serviciile religioase lunar. În România, practica religioasă a înregistrat o creştere constantă în ultimii 15 ani, procentul celor care merg la biserică lunar crescând de la 30% în 1993 la 48% în 2008. Datele de sondaj relevă un „salt“ al practicii religioase în prima parte a tranziţiei postcomuniste, când ponderea celor care declară că merg la biserică lunar creşte cu 16% în decurs de 6 ani. În ultimii 9 ani, practica religioasă înregistrează un platou, ponderea celor care asistă la serviciile religioase lunar fiind constantă. Spre deosebire însă de studiile anterioare, care indicau o incidenţă mai crescută a practicii religioase în rândul populaţiei rurale, datele culese în 2008 arată o egalizare a frecventării bisericii în cele două medii rezidenţiale. În timp ce, în 1999, 53% dintre rezidenţii din mediul rural afirmau că participă la serviciile religioase lunar, în 2008 ponderea acestora se reduce cu 5%. În schimb, orăşenii devin mai „bisericoşi“ în aceeaşi perioadă, procentul înregistrat în 2008 fiind cu 7% mai ridicat decât cel din 1999. Valorile medii ale religiozităţii în funcţie de anul naşterii În 1993, cei socializaţi în perioada precomunistă erau puţin mai religioşi decât cei mai tineri. Aceste diferenţe se estompează odată cu trecerea timpului, pe parcursul tranziţiei postcomuniste atât tinerii, cât şi vârstnicii începând să acorde tot mai multă importanţă divinităţii. Practica religioasă este însă mai diferenţiată în funcţie de vârstă. În 1993, cei socializaţi în perioada precomunistă frecventau mult mai des biserica decât cei educaţi în perioada comunistă. Pe parcursul perioadei postcomuniste însă, ponderea celor care declară că merg la biserică cel puţin o dată pe lună a crescut în toate grupele de vârstă. Creşterea cea mai marcantă este înregistrată însă la generaţiile socializate în timpul comunismului. De exemplu, dacă în 1993 30% dintre cei născuţi între 1940 şi 1949 declarau că frecventează biserica lunar, în 1999 şi 2008 ponderea celor care merg la biserică cel puţin o dată pe lună este de aproape 60%, dublându-se practic. Între 1993 şi 2008 frecventarea bisericii înregistrează o creştere pentru toate grupele de vârstă, cu excepţia celor născuţi înainte de 1929, a căror practică se reduce în 2008 din motive legate de pierderea capacităţilor fizice, simultan cu înaintarea în vârstă. Ţările nordice au cel mai scăzut nivel de credinţă religioasă România este ţara ortodoxă cu practica religioasă cea mai crescută din Europa. Celelalte state majoritar ortodoxe înregistrează valori mult sub cea a României, practica religioasă declarată fiind aproape de două ori mai redusă în Serbia şi Moldova şi cam de trei ori mai scăzută în Bulgaria. În 2005, statele europene în care frecventarea bisericii este cea mai redusă sunt ţările nordice, adică Suedia, Norvegia şi Finlanda, alături de Franţa şi Rusia. În aceste societăţi, cam 10% din populaţie declară că participă la serviciile religioase cel puţin o dată pe lună. România deţine în 2005 prima poziţie între ţările incluse în cercetarea World Values Survey. Astfel, ţara noastră devansează statele catolice Polonia şi Italia, binecunoscute pentru fervoarea religioasă deosebită.