România nu are nici un produs tradiţional protejat de UE

▲ Lista produselor alimentare cu denumire protejată se măreşte tot mai mult, alte patru delicatese intrând sub „aripa“ normelor UE ▲ România nu apare cu nici un produs înregistrat, potrivit Comisiei Europene, în timp ce Italia are cele mai multe nume de produse protejate de legile UE, respectiv 176 ▲

Alte patru delicatese au intrat pe lista produselor alimentare protejate în Uniunea Europeană, un domeniu cunoscut că are o lungă istorie de dispute comerciale şi insulte naţionale, relatează „EUobserver“. Ridichile din oraşul italian Verona, şofranul din Sardinia, uleiul de măsline din regiunea spaniolă La Alcarria şi stridiile de pe insula franceză Oleron se numără acum printre cele aproape 800 de produse recunoscute oficial ca având legătură cu un loc anume. Aceasta înseamnă că ele pot fi numite după acea regiune numai dacă sunt produse într-adevăr în acel loc, în încercarea de a-i opri pe producători să vândă bunuri de calitate inferioară sub o marcă de calitate superioară. Ca urmare a introducerii pe listă a acestor noi produse, Italia continuă să aibă cele mai multe nume de produse protejate de legile UE (176), urmată de Franţa cu 161 şi Spania (121). Deşi cele mai multe state membre sunt reprezentate pe listă, unele ţări care au aderat după 2004 nu şi-au făcut simţită încă prezenţa. România, Letonia şi Bulgaria nu au depus încă cereri, potrivit site-ului Comisiei Europene, în timp ce Malta, Estonia şi Lituania au cerut să aibă produse pe listă, însă nu au fost acceptate încă. Delicatesele şi mâncărurile tradiţionale continuă să fie o sursă de mândrie înverşunată în UE. Danemarca şi Grecia s-au luptat câţiva ani în Justiţie pentru utilizarea numelui Feta. În cele din urmă, Grecia a obţinut dreptul exclusiv să folosească numele pentru brânza sfărâmicioasă de capră, deşi produsul încă este revendicat în alte ţări, precum Bulgaria sau Turcia.