România practică o agricultură prietenoasă cu mediul

În noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), mai mult de 30% din alocarea financiară va fi destinată măsurilor de agromediu. Agricultura românească nu a afectat mediul de-a lungul ultimilor 50 de ani şi pentru că s-au utilizat cantităţi foarte mici de îngrăşăminte, a afirmat ministrul agriculturii, Daniel Constantin.

Organizaţia Europeană a Proprietarilor de Pământ împreună cu Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România a organizat la mijlocul acestei săptămâni, la Bucureşti, conferinţa regională a celui de-al 7-lea Forum privind viitorul agriculturii (FFA), printre subiectele abordate regăsindu-se şi modul în care pot coexista competitivitatea şi protecţia mediului în agricultura românească. Prezent la eveniment, ministrul agriculturii, Daniel Constantin, a afirmat că agricultura românească nu a afectat mediul de-a lungul ultimilor 50 de ani, unul dintre barometrele care vin în susţinerea acestei afirmaţii fiind cantităţile mici de îngrăşăminte chimice utilizate comparativ cu media ţărilor dezvoltate din Uniunea Europeană. „Agricultura românească nu a afectat mediul de-a lungul ultimilor 50 de ani. România nu foloseşte decât jumătate din cantităţile de îngrăşăminte chimice care se aplică în Ungaria şi Polonia sau chiar 25% din ceea ce se foloseşte în ţările mai dezvoltate, Olanda sau Spania. În cifre absolute, cantitatea de îngrăşăminte chimice a fost de 491.000 de tone, din care azotoase 344.000 tone, fosfatice 113.000 tone şi potasice 33.000 tone. Faţă de media UE, a celor 15 ţări mai vechi, suntem la jumătate ca şi cantitate folosită“, a precizat ministrul Constantin. În acelaşi timp, ministrul agriculturii a mai subliniat că un alt semn al practicării unei agriculturi prietenoase cu mediul îl reprezintă pânza de apă freatică. „În momentul de faţă pânza de apă freatică reprezintă sursa de apă potabilă pentru locuitorii din mediul rural, aproximativ 2.000 de comune din România folosesc această sursă de apă care certifică faptul că de-a lungul timpului agricultura pe care am practicat-o în România nu a cauzat nici solului, nici mediului şi nici resurselor de apă. Utilizarea apei pentru irigaţii nu a cunoscut o dezvoltare în ultimii ani, iar din punct de vedere al agriculturii nu este bine, însă pentru mediu a fost bine şi cred că s-a ţinut un echilibru bun în agricultura românească“, a mai spus ministrul agriculturii.

Trendul la nivel european este ca practicarea agriculturii să se facă în strânsă legătură cu un mediu protejat, iar autorităţile române vor face în continuare eforturi de a se adapta noilor condiţii. Astfel că, în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, aproximativ 30% din viitoarea alocare financiară va fi destinată măsurilor de agromediu. „Vorbim de o Politică Agricolă Comună (PAC) reformată, mult mai verde, iar meritul principal este al comisarului Dacian Cioloş, care a ţinut foarte mult ca anumite elemente să fie incluse în PAC. În viitorul PAC, 30% din bugetul fiecărui Program Naţional de Dezvoltare Rurală, în toate statele membre, trebuie să fie destinat măsurilor prietenoase cu mediul, măsurilor de agromediu, şi România s-a pliat pe această cerinţă obligatorie a Comisiei Europene. Am înţeles că acesta este trendul şi cred că fermierii au înţeles şi ne-am adaptat cu noul PNDR astfel încât chiar mai mult de 30% din viitoarea alocare să fie destinată acestor măsuri“, a explicat ministrul agriculturii. (Oana Nistor)