România va participa la Programul internaţional de evaluare PISA

Data: 16 Feb 2010

România va participa la Programul internaţional din domeniul educaţiei, dezvoltat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), PISA 2012, privind evaluarea internaţională a elevilor. De asemenea, România s-a angajat să joace un rol important în elaborarea viitoarei Strategii 2020 a UE, a anunţat ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, la reuniunea Consiliului miniştrilor Educaţiei, Tineretului şi Culturii din UE.

„Rolul educaţiei este fundamental în elaborarea viitoarei Strategii 2020 a UE, şi în reuniunea de luni a Consiliului am subliniat că educaţia se află în centrul agendei publice în România“, a spus, luni, ministrul român al Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Daniel Petru Funeriu, la finalul reuniunii Consiliului miniştrilor Educaţiei, Tineretului şi Culturii din UE, ce a avut loc la Bruxelles, conform Agerpres. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS) a redactat un proiect de hotărâre de guvern privind participarea României la Programul internaţional din domeniul educaţiei, dezvoltat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, (OECD), PISA 2012, privind evaluarea internaţională a elevilor. PISA (Programme for International Student Assessment) este un studiu comparativ internaţional iniţiat de către OECD cu scopul de a măsura dobândirea competenţelor de bază ale elevilor de 15 ani, aflaţi la finalul învăţământului obligatoriu, în trei domenii: Citire/Lectură, Matematică şi Ştiinţe. Pregătirea şi administrarea sa se realizează în cicluri de câte patru ani consecutivi, următorul ciclu fiind cel din 2010-2013, cu începere din anul 2010. Programul este proiectat în acest moment până în anul 2015. România a participat la PISA 2000 (în grupul ţărilor PISA^), ocupând locul 34 din 42 în ierarhia ţărilor participante (treimea inferioară), la PISA 2006, ocupând locul 47 din 57 de ţări participante, şi la PISA 2009 (raportul internaţional va fi făcut public la începutul lunii decembrie 2010). Sunt testate deprinderile de bază, nu stăpânirea curriculumului PISA este o evaluare standardizată internaţional, proiectată împreună de către ţările participante şi administrată elevilor de 15 ani, pe cicluri de evaluare. Fiecare ciclu de testare începe cu etapa pre-testării, cu un an înainte de testarea propriu-zisă. La testarea propriu-zisă participă între 4.500 şi 10.000 de elevi din fiecare ţară. Domeniile sunt investigate în termenii stăpânirii cunoştinţelor şi deprinderilor de bază, necesare în viaţa adultă, pentru educaţia permanentă, pentru piaţa muncii etc., şi nu din perspectiva stăpânirii curriculumului şcolar. Sunt utilizate teste scrise, durata evaluării acoperind un total de două ore pentru fiecare elev testat. Itemii sunt organizaţi în secvenţe pe baza unui text în general pornind de la o situaţie din viaţa reală. Elevii testaţi răspund şi unui chestionar de mediu socio-educaţional, cu o durată de aproximativ 30 de minute, solicitând informaţii despre ei, despre familie, despre modul în care învaţă, despre climatul şcolii în care învaţă, despre condiţiile de studiu etc. Alfabetizarea şi capacitatea de utilizare a cunoştinţelor Alfabetizarea matematică este capacitatea individului de a identifica şi de a înţelege rolul pe care îl joacă matematica în lume, de a face judecăţi bine fundamentate, de a utiliza matematica în moduri care răspund nevoilor vieţii individului, în calitatea sa de cetăţean constructiv, implicat şi reflexiv. Rezolvarea de probleme reprezintă capacitatea individului de a utiliza procesele cognitive pentru a face faţă şi a rezolva situaţii reale, transdisciplinare. Alfabetizarea la citire/lectură se referă la înţelegerea, utilizarea şi reflecţia asupra textelor scrise, pentru a-şi atinge scopurile, pentru a-şi dezvolta cunoştinţele şi potenţialul şi pentru a participa la viaţa socială. Alfabetizarea ştiinţifică este capacitatea de a utiliza cunoştinţele ştiinţifice, de a identifica întrebările şi de a formula concluzii pe baza datelor, cu scopul de a înţelege şi de a sprijini luarea deciziilor privind lumea naturii şi în ceea ce priveşte schimbările făcute prin activităţile omeneşti.