Românii cumpără medicamente, haine și telefoane contrafăcute

Țara noastră pierde anual peste 1,6 miliarde de euro din cauza contrafacerii produselor, deficitul mediu din vânzări fiind de 22,5% în 13 sectoare analizate, de trei ori mai mult decât media Uniunii Europene (7,5%). Primele cinci sectoare cu pierderi de vânzări, dar și de locuri de muncă, în România, din cauza mărfurilor contrafăcute, au fost industria farmaceutică, sectorul de îmbrăcăminte, piaţa de smartphone-uri, cosmetice şi sectorul băuturilor alcoolice şi al vinurilor.

În ultimii cinci ani, Oficiul Uniunii Europene Pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) a monitorizat costul economic al contrafacerii în 13 sectoare cunoscute ca fiind vulnerabile la încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală (DPI), raportul estimând că din pricina contrafacerii, în România, se pierd anual 22,5% din vânzările directe. Pierderea totală este echivalentă cu aproximativ 1,64 miliarde de euro (7,3 miliarde de lei) sau 83 de euro (367 de lei) pe cap de locuitor, anual.

Potrivit raportului citat de Mediafax, primele cinci sectoare cu pierderi în România din cauza mărfurilor contrafăcute au fost industria farmaceutică, cu 976 milioane de euro (32,1%), îmbrăcăminte (161 milioane de euro - 13,6%), piaţa de smartphone-uri (128 milioane de euro - 19,1%), cosmetice (94 milioane de euro - 17,7%) şi sectorul băuturilor alcoolice şi al vinurilor (75 milioane de euro - 20%).

La nivel european, aceleași cinci sectoare sunt în topul pierderilor în vânzări: industria farmaceutică, cu 15,9 miliarde de euro, îmbrăcăminte (23,2 miliarde de euro), sectorul producătorilor de smartphone-uri (4,2 miliarde de euro), cosmetice (5,8 miliarde de euro) şi sectorul băuturilor alcoolice şi al vinurilor (2,7 miliarde de euro).

Specialiştii EUIPO mai arată că importurile comunitare de produse contrafăcute şi piratate au fost estimate la aproximativ 85 miliarde de euro în 2013, reprezentând 5% din totalul importurilor continentului.

„La ora actuală, cifrele indică faptul că pierderile anuale directe din cele 13 sectoare analizate de la nivelul Uniunii Europene se ridică la 60 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 7,5% din vânzările realizate în sectoarele respective, ca rezultat al prezenţei produselor falsificate pe piaţă”, precizează autorii raportului.

Rezultatele studiului arată că pierderile acumulate sunt echivalente cu 116 euro anual pe cap de cetăţean al Uniunii Europene.

Un alt aspect surprins de specialişti în urma analizării celor 13 sectoare reflectă pierderea a 434.000 de locuri de muncă, deoarece producătorii legitimi fabrică mai puţine produse decât ar realiza în absenţa contrafacerii şi, în consecinţă, angajează mai puţini lucrători.

„În ultimii 5 ani, rapoartele şi cercetările noastre au oferit, pentru prima dată, o imagine cuprinzătoare a impactului economic pe care îl au contrafacerea şi pirateria asupra economiei Uniunii Europene şi asupra creării de locuri de muncă, precum şi informaţii cu privire la modurile în care sunt încălcate drepturile de proprietate intelectuală”, a precizat directorul executiv al
EUIPO, António Campinos.

În rândul statelor europene, studiul estimează că Franţa înregistrează pierderi de 6,8 miliarde de euro din cauza contrafacerii, fiind devansată de Marea Britanie (9,2 miliarde de euro), Italia (8,6 miliarde de euro) şi Germania (8,3 miliarde de euro).

De asemenea, mărfurile falsificate au un impact anual de 15 miliarde de euro asupra impozitelor şi cotizaţiilor sociale.

Cele 13 sectoare ale economiei europene cele mai afectate de contrafacere sunt: produsele cosmetice şi de îngrijire personală, îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii, articole de sport, jocuri şi jucării, articole de bijuterie şi orologerie, articole de marochinărie, muzică înregistrată, băuturi spirtoase şi vinuri, produse farmaceutice, pesticide, smartphone-uri, baterii, pneuri.