Românii din Catalonia sunt muncitori, dar slab pregătiţi profesional

▲ În regiunea Catalonia, din nord-estul Spaniei, românii nu suferă din cauza crizei, ci a lipsei de pregătire profesională ▲ „Nu sunt interesaţi de cursuri de formare profesională, de recalificare, ei vor să muncească şi atât, altceva nu-i prea interesează, nici măcar integrarea, participarea la viaţa socială“, a afirmat preşedintele Asociaţiei Asocrom din Catalonia, Florin Găiseanu Tutuleasa, care susţine că această situaţie s-ar putea schimba abia peste 15-20 de ani, când românii vor veni aici să investească ▲

Marea problemă a românilor din Catalonia continuă să fie lipsa locurilor de muncă, însă acest aspect nu este cauzat de criză ori şomaj, ci din pricina faptului că au un nivel de pregătire destul de scăzut, nu sunt specializaţi în meseriile lor şi, drept urmare, nu-şi pot găsi un serviciu adecvat, consideră preşedintele Asociaţiei Asocrom din Catalonia, Florin Găiseanu Tutuleasa. „Românii vin de obicei chemaţi de alţii deja stabiliţi aici şi au impresia că au de găsit raiul pe pământ - când apoi ajung, unii, să nici nu le rămână banii până la jumătatea lunii“, a expus situaţia preşedintele Asocrom. „Nu sunt interesaţi de cursuri de formare profesională, de recalificare, ei vor să muncească şi atât - altceva nu-i prea interesează, nici măcar integrarea, participarea la viaţa socială“, mai spune el, precizând că există şi români cu un nivel mai ridicat de pregătire, care au emigrat pentru a face afaceri în Catalonia, însă care sunt în număr foarte mic. „Atâta vreme cât emigraţia românească va continua să fie una economică, masa socială nu va fi una diferită“, mai spune Florin Găiseanu, care apreciază însă că lucrurile se vor putea schimba în următorii 15-20 de ani, când românii vor veni aici „ca investitori, şi nu ca muncitori, iar atunci segmentul lor de populaţie se va schimba, din punctul de vedere al caracteristicilor sociale ori culturale“. Copiii românilor, foarte apreciaţi în şcolile catalane Până atunci, chiar dacă şi aceşti români şi-au mai schimbat comportamentul, pentru că s-a schimbat România, speranţa în transformarea trăsăturilor emigranţilor români rămâne la copiii acestora, care, născuţi ori crescuţi aici, prezenţi în şcoli, unde sunt extrem de apreciaţi şi unde se acomodează extrem de repede, pot ajunge la un nivel de pregătire superior şi pot forma o masă socială diferită în următorii ani, crede preşedintele Asociaţiei menţionate. „Cu cât stai mai mult aici, cu atât mai puţin vrei să te întorci“, explică Florin Găiseanu, considerând că de acum a dispărut maniera aceea de a gândi - „mă duc în Spania, muncesc, strâng bani, şi apoi mă întorc“. În opinia sa, emigraţia românească a parcurs deja mai multe etape, iar alegerea întoarcerii ori rămânerii depinde de etapa personală din viaţa fiecăruia. Consulul general la Barcelona susţine că „în special cei care au copii aici, care au mers la şcoală, şi-au făcut prieteni, colegi, s-au ataşat, nu prea mai văd calea de întoarcere“, în timp ce tinerii care nu au copii,„încă nu s-au decis dacă rămân definitiv în Spania, ori se vor întoarce la un moment dat“. Chiar dacă marea majoritate a românilor sunt muncitori în servicii şi construcţii, în Catalonia există „şi studenţi, medici, profesori, doctoranzi, artişti lirici, comunitatea românească de aici având un profil mai special“, spune Radu Ionescu, consulul general la Barcelona. Cursuri gratuite de catalană pentru români Limba catalană, oficială în comunitatea autonomă Catalonia, devine din ce în ce mai mult o condiţie la angajare, iar reticenţa unora dintre români în a o învăţa poate avea efecte negative atât asupra posibilităţii de angajare, cât şi asupra capacităţii de relaţionare cu localnicii, consideră preşedintele asociaţiei românilor din Catalonia Asocrom. Învăţarea catalanei nu este deloc o dificultate pentru români, susţine consulul Radu Ionescu, de vreme ce executivul local catalan organizează cursuri de limbă, oferite gratuit în centrele de specific. Mai mult, la Universitatea din Barcelona, unde profesorul Virgil Ani conduce catedra de limbă română de mulţi ani, s-au format deja generaţii de catalani care le predau românilor limba.