Românii din Serbia cer dreptul la slujbe în limba română

"Credincioşii români din Valea Timocului se descurcă cum pot, construind biserici pe pământuri private, de multe ori şi în case, ceea ce este inacceptabil", spune Alexander Bălan, preşedintele Uniunii Românilor din Banatul sârbesc.

Abuzurile împotriva libertăţii religioase a celor peste 300 de mii de români din Valea Timocului, încercarea autorităţilor sârbe de a impune artificial o minoritate vlahă şi lipsa dublei cetăţenii pentru românii din Valea Timocului şi Voivodina s-au numărat printre principalele nemulţumiri sesizate de reprezentanţii acestor comunităţi, în cadrul unei dezbateri organizate la Parlamentul European. "În declaraţiile publice ale autorităţilor de la Belgrad se spune că Serbia are cea mai bună lege pentru minorităţi, o lege care prevede un maxim de drepturi, în comparaţie cu legea europeană. În ciuda acestui fapt, noi, minoritatea română din sudul Dunării, nu avem nici măcar un minimum de drepturi. Se vorbeşte public de prietenia dintre Serbia şi România. Noi, românii din Valea Timocului, întrebăm: Unde ne aflăm noi în raport cu prietenia dintre ţările noastre vecine? Oare noi, ca minoritate, nu reprezentăm un pod de colaborare?", a declarat preşedintele Mişcării Democratice a Românilor din Serbia (MDRS), Dimitrie Crăciunovici. Reprezentantul românilor din Valea Timocului a insistat, în acest context, ca legea pentru minorităţi din Serbia, adoptată în urmă cu trei ani, "să fie pusă în aplicare şi pe teritoriul Serbiei de răsărit, şi pe teritoriul Voivodinei". Printre drepturile cerute autorităţilor sârbe se numără introducerea învăţământului în limba română în programa şcolară, dreptul de a ţine slujba în limba română pentru preoţii din localităţile româneşti sau mixte, reprezentare proporţională cu numărul locuitorilor români în organele de conducere locale sau desfăşurarea proceselor în limba română atunci când sunt implicaţi români. "Noi suntem românii fără cetăţenie română" Şi Alexander Bălan, preşedintele Uniunii Românilor din Banatul sârbesc, a afirmat că progresul în implementarea memorandumului semnat la Bruxelles de preşedinţii celor două state vecine este "deocamdată inexistent" în ceea ce priveşte românii timoceni. "Ei nu au dreptul la emisiuni radio sau de televiziune în limba română. Cursuri în limba română există numai în patru sate româneşti, câte o oră pe săptămână", a declarat Alexander Bălan, care a subliniat că problemele cele mai mari ţin de religie. "Biserica Ortodoxă Română este recunoscută numai în regiunea Banatului sârbesc, deci la noi, în Voivodina, şi nu în regiunea Timocului, unde există mult mai mulţi români. Credincioşii şi Biserica Ortodoxă Română se descurcă cum pot, construind biserici pe pământuri private, de multe ori şi în case, ceea ce este inacceptabil", susţine Alexander Bălan. O nemulţumire generală a românilor din Valea Timocului şi Voivodina este şi faptul că nu s-au concretizat demersurile pentru a li acorda cetăţenie dublă. "Noi suntem românii fără cetăţenie română. În Serbia, dublă cetăţenie au maghiarii, bulgarii, bosniacii sau croaţii, numai noi nu", afirmă preşedintele Uniunii Românilor din Banat.