„Românii nu au putut realiza comuniunea frăţească şi unitatea deplină decât pe baza credinţei“

În cadrul Sfintei Liturghii oficiate în Catedrala Reîntregirii de la Alba Iulia, duminică, 30 noiembrie a.c., de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a rostit un cuvânt la Evanghelia care se citeşte şi în Duminica Ortodoxiei

După slujba de resfinţire a Catedralei Reîntregirii din Alba Iulia, cu hramurile „Sfânta Treime“ şi „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“, slujbă săvârşită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de alţi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a urmat slujba Sfintei Liturghii, soborului slujitor la resfinţirea Catedralei arhiepiscopale adăugându-i-se şi alţi ierarhi din Biserica Ortodoxă Română. Amintind în predica sa faptul că Sfânta Evanghelie auzită astăzi este rânduită de Biserică să fie citită şi în Duminica Ortodoxiei, Părintele Patriarh Daniel a vorbit mai întâi despre locul pe care Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat, ocrotitorul României, îl ocupă în ierarhia apostolilor consemnată în Evanghelii. Apoi, a legat prezenţa Apostolului Andrei, ca martir şi următor al lui Hristos, de destinul românilor care, asemenea Apostolului, au învins în istorie datorită credinţei. „Evanghelia rânduită în această zi, a spus în introducerea cuvântului său Preafericitul Părinte Daniel, ne arată că Sfântul Andrei a fost mai întâi ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. După ce Sfântul Ioan Botezătorul a mărturisit că Iisus din Nazaret este Fiul lui Dumnezeu şi l-a numit «Mielul lui Dumnezeu Cel care ridică păcatele lumii», Sfântul Andrei L-a urmat pe Iisus şi a devenit ucenic al Mântuitorului. El este cel dintâi chemat la apostolat, adică la a deveni ucenic, discipol, şi apoi trimis al lui Hristos în lume pentru a binevesti Evanghelia Sa“, a arătat Părintele Patriarh. „Hristos preferă pe fiecare ucenic într-un mod unic şi irepetabil; la fel face Dumnezeu cu fiecare om“ Preafericirea Sa a mai spus despre Sfântul Apostol Andrei că a dat dovadă de o receptivitate deosebită faţă de persoana Mântuitorului Hristos. „El este întâi chemat, dar îndată ce a aflat pe Iisus din Nazaret ca fiind Mesia Cel profeţit de proorocii Vechiului Testament, l-a chemat pe fratele său, Simon, şi i-a zis: «Am găsit pe Mesia!». Petru a fost prezentat Mântuitorului fiind cel de-al doilea chemat la misiune. În listele apostolilor, Petru apare primul, dar Evanghelia după Ioan ne arată că mai întâi a fost chemat Andrei, şi prin Andrei a fost chemat Petru. Hristos-Domnul are un mod deosebit de a prefera pe fiecare om cu o întâietate specială. El cheamă mai întâi pe Andrei, deşi în listele Noului Testament primul apare Petru, iar Ioan, care este ucenic al Sfântului Andrei, ceea ce explică de ce numai în Evanghelia după Ioan este descrisă chemarea Sfântului Andrei ca primul apostol al lui Hristos, este numit ucenicul cel iubit. După ce Hristos moare răstignit pe cruce, înviază şi se înalţă la ceruri, cheamă un al 13-lea apostol la misiune, dincolo de orice calcul şi orice simbolism vechi-testamentar. Acest apostol a fost Pavel, Saul din Tars, prigonitorul Bisericii. Hristos preferă pe fiecare ucenic într-un mod unic şi irepetabil. La fel face Dumnezeu cu fiecare om, fără a intra în competiţie iubirea Lui pentru cineva, faţă de iubirea pentru altcineva. Pentru că El iubeşte cu iubire dumnezeiască deplină, care nu se împarte şi nu se desparte, dăruindu-se pururea în mod integral“, a explicat Preafericirea Sa. „Apostolul Andrei reprezintă, împreună cu Ioan Evanghelistul, tradiţia răsăriteană“ Părintele Patriarh a adăugat în cuvântul său că „Evanghelia din Duminica Ortodoxiei, citită şi astăzi, înfăţişează biruinţa asupra ereziilor iconoclaste şi arată că, în Biserică, taina credinţei nu se transmite, nu se împărtăşeşte şi nu se mărturiseşte doar prin cuvântul auzit, ci şi prin vederea duhovnicească. Pentru că Hristos-Domnul nu este numai Cuvântul lui Dumnezeu, ci şi Chipul lui Dumnezeu Cel nevăzut. Sfântul Apostol Andrei, împreună cu Filip şi Natanail primesc acest dar duhovnicesc de la Dumnezeu de a-L cunoaşte pe Fiul Omului, nu doar ca Acel prin care se împlinesc cuvintele proorocilor, ci şi pe Hristos Cel nevăzut Care se face văzut pentru ca noi, oamenii pământeni, să ne ridicăm la slava cea nevăzută. Sfântul Apostol Andrei reprezintă, împreună cu Ioan Evanghelistul, tradiţia răsăriteană în care cuvântul lui Dumnezeu e ascultat în unire cu vederea duhovnicească. De aceea, Biserica Răsăriteană este tradiţia apostolică andreiană şi ioaneică, punând accent pe ascultarea cuvântului lui Dumnezeu şi mai cu seamă pe vederea duhovnicească a acestui cuvânt în Iisus Hristos. Sfântul Andrei a predicat Evanghelia în Sciţia Mare, Sciţia Mică (Dobrogea de astăzi) şi în Grecia, fiind răstignit pe o cruce în forma de X, în Patras. El a propovăduit sciţilor şi tracilor, adică strămoşilor noştri, şi ca urmare este considerat astăzi Apostolul românilor. Acest lucru face ca noi, românii, să avem o credinţă de origine apostolică“. Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, sărbătoare naţională bisericească În continuare, Patriarhul României a vorbit despre istoria moaştelor Sfântului Andrei, moaşte care au rămas în Patras până în secolul al IV-lea, când au fost duse la Constantinopol. „În secolul al XIII-lea, acestea au ajuns în Italia, pentru ca, în 1970, capul Sfântului Andrei să fie redat Mitropoliei de Patras din Grecia ca un gest de bunăvoinţă din partea Bisericii Romano-Catolice. În România, moaştele Sfântului Andrei au poposit în 1996 la Iaşi. În anul 2002, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a instituit ziua de 30 noiembrie, când de face prăznuirea Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, ca sărbătoare naţională bisericească. Acest praznic precedă sărbătoarea naţională civilă de pe 1 , prin aceasta arătându-se că mai întâi noi am fost creştinaţi. Românii nu au o dată exactă a creştinării lor, pentru că aceasta nu s-a făcut forţat, la comandă, ci printr-un proces profund, anume pentru a rezista în faţa marilor vijeliii şi furtuni ale istoriei“. Subliniind legătura între apostolul care a făcut creştinarea strămoşilor noştri şi lupta noastră pentru unitate naţională şi comuniune frăţească, Părintele Patriarh a menţionat că „sărbătoarea de astăzi ne aduce aminte că românii, în istoria lor, nu au putut realiza comuniunea frăţească şi unitatea deplină decât pe baza credinţei. Prin credinţă am ajuns la biruinţă; prin Cruce am ajuns la Înviere. În 1918, un ziar din Banat anunţa Unirea de la Alba-Iulia pe prima pagină, cu titlul: «Am înviat!». Unitatea şi comuniunea reprezintă o putere şi o bucurie a Învierii. Pe Arcul de Triumf din Bucureşti stă scris: «După secole de suferinţă creştineşte îndurate am ajuns la unitate naţională». Deci Crucea şi Învierea lui Hristos pe care le-a trăit Apostolul Andrei s-au transmis prin Evanghelie şi Sfintele Taine ca un program al nostru de sfinţire şi de înălţare în demnitatea creştină“. În final, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a amintit că „Sfântul Apostol Andrei a inspirat nume pentru unii din ierarhii de seamă ai Bisericii noastre. Cu puţin timp în urmă, am făcut pomenirea marelui mitropolit al Ardealului, Andrei Şaguna, la mormântul său de la Răşinari. Şaguna, un apostol al lui Hristos în secolul al XIX-lea, a ridicat Ortodoxia românească din umilire şi răstignire şi a dus-o la demnitatea poporului român înviat, făcând cunoscută credinţa apostolică şi demnitatea Bisericii ortodoxe din Transilvania“, a încheiat Patriarhul Bisericii noastre.