Rugăciune pentru mehedinţenii prigoniţi

Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici şi Deportaţi în Bărăgan, filiala Mehedinţi, a organizat luni, 18 iunie, o serie de manifestări comemorative cu ocazia împlinirii a 61 de ani de la deportările în Bărăgan. Evenimentul a fost marcat prin săvârşirea slujbei de Parastas de un sobor de preoţi, delegat de Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei.

Ceremonialul, dedicat împlinirii a şase decenii de la deportările comuniste în Bărăgan, a fost aşezat sub semnul aducerii aminte. Locul ales a fost monumentul dedicat victimelor comunismului din Severin. Aici, soborul de preoţi, delegat de PS Părinte Nicodim, a oficiat slujba Parastasului pentru sufletele tuturor mehedinţenilor ce s-au mutat la Domnul şi au trecut prin grele încercări în timpul deportărilor şi strămutărilor de amploare în Câmpia Bărăganului. Membrii asociaţiei s-au rugat împreună cu preoţii pentru cei apropiaţi ai lor care au pierit în timpul regimului comunist fără să fi avut vreo vină. La final au depus jerbe de flori. Evenimentele dedicate aducerii aminte a mehedinţenilor care au suferit prigoană în timpul regimului comunist se vor încheia la finele acestei luni. În acest context, membrii Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din judeţul Mehedinţi, împreună cu foştii deportaţi în Bărăgan, se vor aduna şi pe 29 iunie, la monumentul victimelor comunismului de la Izverna - Mehedinţi, pentru a-i comemora pe eroii martiri căzuţi în timpul regimului ateist. Din cauza încordării relaţiilor dintre România şi Iugoslavia, exclusă în 1948 din Comintern, graniţa dintre cele două ţări a devenit o zonă sensibilă pentru guvernul comunist de la Bucureşti. Etniile prezente aici, în special în Banat, erau considerate drept "elemente cu un factor ridicat de risc". Urmând modelul sovietic, la 15 martie 1951, Ministerul de Interne al Republicii Populare România a dat un decret de strămutare a acestei populaţii. Deportările în Bărăgan au reprezentat o acţiune de amploare întreprinsă de regimul comunist din România, cu scopul de a reloca forţat populaţia care locuia pe o rază de aproximativ 25 km de graniţa cu Iugoslavia, din judeţele Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi în Câmpia Bărăganului.