Rusia şi SUA au decis să reducă arsenalul nuclear cu 30%
Marile puteri ale lumii lasă impresia că au conştientizat pericolul armelor nucleare şi impactul lor nefast asupra întregii planete, aşa că au decis să renunţe la o parte din arsenalul nuclear. Totuşi, aceasta nu înseamnă că ei vor renunţa complet la armele pe care le au, însă este un pas înainte deoarece acordul semnat ieri prevede reducerea cu 30% a ogivelor nucleare cu rază lungă de acţiune.
Ziua de ieri a fost una istorică, deoarece preşedintele american, Barack Obama, şi omologul său rus, Dmitri Medvedev, au semnat, la Praga, un tratat pentru reducerea arsenalului nuclear. Pasul este considerat unul important deoarece înseamnă şi o relativă apropiere a celor două mari puteri mondiale. Ceremonia oficială de semnare a acordului, numit "Noul START", a avut loc la Castelul medieval Praga, în Sala Spaniolă, o sală în stil renascentist, bogat împodobită, construită în timpul regelui Rudolph al II-lea (1552-1612). În baza tratatului, arsenalele nucleare american şi rus vor fi cele mai mici de la începutul anilor â60. Acordul iniţial START, semnat în 1991 şi care a expirat în 5 decembrie, a dus la reduceri importante ale arsenalelor nucleare rus şi american şi a impus măsuri de verificare pentru a spori încrederea între cei doi foşti aliaţi din timpul Războiului Rece. Casa Albă a anunţat că tratatul va scădea numărul de ogive nucleare cu rază lungă de acţiune desfăşurate cu 30%, deşi unii analişti sunt de părere că reducerea va fi, de fapt, mult mai mică. Discuţii pe tema Iranului şi a scutului antirachetă Pe lângă tratatul semnat de cei doi lideri, pe agenda întâlnirii s-au aflat şi discuţii cu privire la Iran şi programul său de înarmare nucleară. Liderii occidentali cred că Teheranul încearcă să dezvolte arme nucleare, deşi republica islamică neagă acest lucru. De asemenea, apărarea antirachetă s-a aflat pe masa discuţiilor, în condiţiile în care Rusia a avertizat că s-ar putea retrage din tratat, dacă se simte ameninţată de iniţiativa americană. Ulterior, Obama a avut un prânz oficial cu Medvedev şi cu preşedintele ceh, Vaclav Klaus. După aceea, Barack Obama a avut un dineu de lucru cu 11 lideri din Europa Centrală şi de Est, printre care preşedintele Traian Băsescu, pentru a le da asigurări că noul tratat nu reprezintă o ameninţare pentru ei, potrivit Agenţiei cehe CTK, care citează surse diplomatice. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale a României, preşedintele Traian Băsescu a fost invitat de preşedintele SUA, Barack Obama, la consultări cu privire la modalităţile de promovare a păcii şi securităţii în Europa şi în vecinătatea acesteia. Iranul a luat în derâdere strategia nucleară Mahmoud Ahmadinejad, preşedintele Iranului, a ridiculizat miercuri noua strategie nucleară prezentată de Barack Obama, care îndreaptă atenţia Statelor Unite de la ameninţările Războiului Rece spre prioritatea de a împiedica teroriştii şi statele cu intenţii belicoase de a pune mâna pe arme nucleare, informează Associated Press. Obama anunţase marţi noua strategie nucleară, care prevede că Statele Unite nu-şi vor folosi armele nucleare împotriva statelor lipsite de arsenal nuclear. Există două excepţii de la această regulă, Iranul şi Coreea de Nord, în condiţiile în care Washingtonul le acuză că nu sunt dispuse să colaboreze cu comunitatea internaţională în chestiunea acordurilor de neproliferare nucleară. În replică, preşedintele Iranului, Mahmoud Ahmadinejad, l-a luat în derâdere pe Obama, într-un discurs transmis de televiziunea naţională, pe care l-a ţinut în nord-vestul ţării, în faţa unei mulţimi de câteva mii de persoane. ▲ Istoricul dezarmării nucleare Deşi cadrul negocierii a fost stabilit de foştii preşedinţi - Vladimir Putin şi George W. Bush -, actualii lideri - Obama şi Medvedev - au fost cei care au sprijinit procesul început din 2006, asumându-şi îndeplinirea acestei sarcini după preluarea funcţiilor prezidenţiale în ţările pe care le conduc. În 2006, pe 16 iulie, la Sankt Petersburg a avut loc summitul între preşedintele rus, Vladimir Putin, şi cel american, George W. Bush, în care a fost stabilit cadrul dialogului pentru înlocuirea Tratatului START din 1991, ce urma să expire pe 5 decembrie 2009, cu un alt acord bilateral de dezarmare atomică, care să evite proliferarea armelor. Pe 9 martie, la Geneva, Rusia şi SUA demarează o ultimă rundă de negocieri. Pe 26 martie, preşedinţii Obama şi Medvedev convin, prin intermediul unei conversaţii telefonice, asupra noului tratat, care va avea o valabilitate de 10 ani şi va reduce capetele nucleare la 1.550 pentru fiecare ţară, limitând la 800 numărul vectorilor strategici.