Rusia şi UE, cei doi poli între care a oscilat Voronin în timpul mandatului

▲ Orientarea diplomatică a Republicii Moldova a fost foarte oscilantă în ultimii ani, variind între discursul rusofil şi cel pro-european, comenta, ieri, AFP ▲ „Schizofrenia este inerentă politicii moldoveneşti“, spune directorul Institutului pentru politici publice de la Chişinău, Arcadie Barbăroşie ▲ Preşedintele comunist Vladimir Voronin, aflat la originea acestor inconsecvenţe în materie de diplomaţie, are şanse să rămână un personaj politic influent şi după scrutinului de ieri ▲

Pro-rus convins în perioada 2001-2003, Vladimir Voronin, fostul ministru de Interne al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, a devenit, începând cu 2004, un militant pentru integrarea europeană, înainte de a se apropia din nou de Moscova. „Schizofrenia este inerentă politicii moldoveneşti“, a declarat directorul Institului pentru politici publice de la Chişinău, Arcadie Barbăroşie. Republica Moldova, cu o populaţie majoritar românofonă, dispune de o moştenire comună cu România şi cu Rusia, cele două puteri care au controlat-o în secolul al XX-lea, notează jurnaliştii de la AFP. După ce au devenit independenţi, în 1991, moldovenii au înclinat spre o cultură română, în vreme ce ţara se afunda în mizerie, după perioada de relativă prosperitate din epoca sovietică. Pe de altă parte, Moscova sprijină Transnistria, regiunea rusofonă din estul ţării, care şi-a declarat unilateral independenţa, deţinând totodată controlul asupra unei părţi importante din industria moldovenească. De la preluarea puterii, în 2001, comuniştii încearcă să implementeze o politică externă care să le permită restabilirea integrităţii teritoriale a ţării şi de sprijinire a economiei Republicii Moldova, considerată ca fiind cea mai săracă ţară din Europa. Pro-rus, dar şi militant pentru cauza occidentală Preşedintele Voronin a promis, mai întâi, că se va alătura Uniunii Rusia-Belarus, după care a rupt, brusc, legăturile cu Rusia, la sfârşitul lui 2003, refuzând planul Moscovei de soluţionare a conflictului transnistrean, pe care l-a considerat foarte favorabil separatiştilor. Comuniştii s-au transformat ulterior în militanţi pentru cauza occidentală şi au câştigat alegerile din 2005. În replică, Moscova, care continuă să considere Republica Moldova în sfera sa de influenţă, a adoptat sancţiuni economice foarte dure, în special un embargo asupra vinurilor moldoveneşti. „Fără Rusia, nu vor exista soluţii în Transnistria. Totodată, Rusia rămâne o mare piaţă pentru producţia noastră agricolă, care nu corespunde standardelor europene“, consideră directorul Institului pentru politici publice de la Chişinău. Începând din 2007, Partidul Comuniştilor din R. Moldova joacă din nou, progresiv, cartea rusă, dezvoltând în paralel o retorică critică faţă de Bucureşti, acuzat că subminează suveranitatea Republicii Moldova şi că a alimentat, potrivit forţelor politice aflate la putere, protestele postelectorale din aprilie. „Dar şi acest lucru se va schimba până la urmă. România este principalul nostru partener comercial şi mediul de afaceri face presiuni pentru o ameliorare a rela-ţiilor“, consideră Arcadie Barbăroşie.